În mai 2004, când a avut loc primul val de aderare a ţărilor din Estul Europei, Marea Britanie a fost, alături de Suedia şi Irlanda, prima ţară care a deschis automat graniţele pentru aceste state. Iar efectele au fost imediate: numai din Polonia au venit peste 300.000 de persoane, în căutarea unui loc de muncă. Marea majoritatea l-au găsit, în special în domenii refuzate de localnici: procesarea cărnii, îngrijirea altor persoane, agricultura. Impactul acestor schimbări se reflectă în cifrele puse la dispoziţie de autorităţi: în prezent sunt peste 5 milioane de şomeri cetăţeni britanici, la care se adaugă aproape 3 milioane de persoane care primesc ajutoare pentru incapacitate de muncă. Speriaţi de spectrul unor valuri masive de alţi imigranţi, odată cu integrarea europeană a României şi Bulgariei, autorităţile au luat măsuri privind limitarea forţei de muncă. Dar adevăratul exod, dacă putem vorbi de aşa ceva, al românilor în Marea Britanie s-a produs înainte de aderare. În fond, înainte de integrare, au existat două categorii importante de persoane provenite din România care au activat în Marea Britanie: cerşetorii şi liber profesioniştii cei care munceau în special în construcţii. Ajunşi cu vize de afaceri, aceştia nu beneficiau de aceleaşi drepturi cu ale cetăţenilor britanici: concediu de odihnă sau concediu medical plătit.
Înainte de 2007, autorităţile britanice au fost foarte sensibile la problemele - reale sau nu - cu care se confruntau în ţările de origine cetăţenii de etnie romă. Astfel că mulţi cetăţeni români s-au declarat romi doar pentru a primi azil politic în Marea Britanie. Imediat după revoluţie, o parte dintre cetăţenii români au ales alternativa de a pleca din ţară. Marea Britanie nu a reprezentat o opţiune pentru mulţi dintre ei, datorită condiţiilor dificile. Mulţi ani după revoluţie, România a fost sinonimă cu Ceauşescu, Dracula, orfani, cerşetori. Mass-media a reuşit, graţie unei campanii negative susţinute, să modifice această percepţie în ceva mai dramatic: aflux numeros de imigranţi, criminalitate şi boli, de la TBC la SIDA. Iminenta integrare a României şi Bulgariei a determinat măsuri dure ale autorităţilor britanice. Astfel, s-a stabilit ca din fiecare ţară să fie acceptate anual 20.000 de permise de muncă pentru muncitorii necalificaţi. Iar patronii britanici care vor fi prinşi că angajează muncitori la negru vor fi amendaţi sau chiar vor face închisoare, pentru exploatare. Însă, surprinzător, valul se lasă aşteptat. Conform cifrelor furnizate de Home Office - Ministerul britanic de Interne - numărul muncitorilor români şi bulgari înregistraţi la Oficiile pentru forţă de muncă nu a depăşit 10.000 de persoane, tendinţa fiind chiar de scădere. Cu toate acestea, autorităţile preferă să menţină restricţiile impuse la începutul anului 2007. De vină poate fi şi realitatea care îi întâmpină la Londra. O lume pestriţă: cerşetori, muncitori, turişti, oameni de afaceri, cei mai mulţi veniţi să muncească, fără să ştie cum se vor descurca. Mii de români încearcă să pornească pe cont propriu şi să muncească legal, chiar dacă au restricţii la angajare. Deşi integrarea acestora a dus la creşterea procentului populaţiei fără loc de muncă, nu s-a alarmat nimeni, pentru că o inflaţie mai redusă generează rate ale dobânzii mai mici, iar costurile privind împrumuturile ar fi fost mai mari. Iată cum afluxul de imigranţi a condus până la urmă la consolidarea stabilităţii economice. Afluxul de emigranţi deschide noi oportunităţi de afaceri, iar anumite ramuri au crescut foarte mult: piaţa imobiliară, internet-cafeurile, agenţiile pentru transfer de bani. Iar o populaţie in creştere - aproximativ 1.000.000 numai din tările recent integrate - înseamnă mai mulţi contribuabili, deci mai mulţi bani la bugetul de stat.

Un nou capitol se deschide, însă, odata cu apropierea Olimpiadei din 2012. Dacă se va constata că este necesar, vor fi anulate restricţiile impuse muncitorilor necalificaţi proveniţi din ţări care nu fac parte din Uniunea Europeană. Ca tendinţă, datorită recesiunii economice cu care se confruntă majoritatea statelor dezvoltate, va fi tot mai greu de pătruns pe piaţa muncii din Marea Britanie. Experţii prognozează revenirea în ţările de origine a persoanelor aflate la muncă în străinătate, mai ales că România se confruntă cu o acută lipsă de personal. Ba mai mult, se pare că cetăţenii britanici sunt tot mai atraşi de oportunitatea de a dezvolta afaceri în România, în special în domeniul imobiliar, bancar şi IT, astfel încât migraţia ar putea să îşi schimbe sensul...