Începând de ieri, la Oradea, la sediul Eparhiei Reformate de pe lângă Piatra Craiului, se desfăşoară o consfătuire internaţională cu privire la problema imobilelor bisericeşti expropriate abuziv în timpul comunismului, organizatori fiind Bisericile Romano-Catolică, Reformată, Evanghelică şi Unitariană din Ardeal. La această întâlnire au fost invitaţi specialişti din ţară şi străinătate şi reprezentanţi ai vieţii confesionale şi politice. La acest eveniment participă reprezentanţi ai tuturor cultelor, inclusiv ai Bisericilor Ortodoxe şi Greco-Catolice, precum şi ai Comunităţii evreieşti din Oradea, care vor prezenta problema proprietăţilor lor eclesiale. Reprezentantul Guvernului României la consfătuirea de la Oradea este Florin Frunză, consilier în cadrul Secretariatului de Stat pentru Culte. Obiectivul concret al consfătuirii este prezentarea situaţiei imobilelor bisericeşti din România, ridicarea problemei la nivel internaţional şi formularea unui apel în vederea rezolvării pe cale legală a restituirii proprietăţilor cultelor religioase şi a despăgubirii pentru daunele suferite. Reprezentanţii bisericilor maghiare din România consideră că "prin neretrocedarea celor peste 2.000 de imobile expropriate abuziv, guvernele României au împiedicat libertatea de credinţă, au încălcat acordurile internaţionale privind respectarea proprietăţii private, au limitat drepturile comunităţilor minoritare şi au reţinut bunurile imobile necesare dezvoltării societăţii civile". De asemenea, aceştia susţin că restituirea faptică a bisericilor înaintează foarte greoi, în multe cazuri fiind împiedicată intrarea efectivă în posesia imobilelor. "Episcopia Greco-Catolică Oradea a depus la comisia specială de retrocedare 402 dosare în vederea redobândirii dreptului de proprietate. Din aceste 402 dosare ni s-a rezolvat unul singur. Vreau să pun în evidenţă şi faptul că, la nivelul Mitropoliei de la Blaj, din 1.232 de dosare s-au rezolvat doar 7 dosare. Sperăm ca domnul Florin Frunză va lua act de doleanţele Bisericii Greco-Catolice, le va înainta superiorilor dumnealui şi, în curând, lucrurile se vor rezolva în sensul retrocedării tuturor bunurilor care ne-au aparţinut", ne-a declarat Florin Jula, purtător de cuvânt al Episcopiei Române Unite cu Roma Greco-Catolică. "Înainte de război, în Oradea au existat două comunităţi evreieşti, una ortodoxă şi cealaltă neologă, fiecare dintre ele având instituţii de învăţământ. Evreii reprezentau aproximativ 30% din populaţia oraşului. Comunitatea noastră nu se ocupă de aceste retrocedări, deoarece la Bucureşti există o instituţie, numită ?Caritatea?, care este o instituţie comună a Federaţiei Comunităţilor Evreieşti cu alte instituţii evreieşti. Până în prezent, din câte ştiu eu, noi am primit înapoi două şcoli. Pentru aceste clădiri am primit dreptul de proprietate, însă acolo se desfăşoară învăţământul exact ca şi până acum. Cei care îşi desfăşoară activitatea acolo vor plăti chirie. Mai sunt şi alte clădiri care trebuie să ne fie retrocedate, precum şi terenurile pe care s-au aflat o parte din imobilele noastre şi care au fost demolate pe vremea sistematizării oraşului", ne-a declarat Petru Stern, consilier în cadrul Comunităţii evreieşti. Din partea Bisericii Ortodoxe, la consfătuire a participat preotul Aurel Popescu, consilier mitropolitan în cadrul Mitropoliei Banatului din Timişoara. Acesta ne-a declarat: "Ca şi celelalte biserici, şi Biserica Ortodoxă din Banat a avut mai multe imobile care au fost confiscate în perioada 1945-1989. Aşa cum a fost uzanţa, s-au pregătit şi s-au depus dosarele cu tot ce era necesar. O parte dintre imobile ne-au fost deja retrocedate. Este vorba de până la 10 clădiri, restul de 27 fiind în curs de retrocedare. Ni s-au mai cerut nişte documente la unele clădiri care au necesitat clarificări, deoarece s-au făcut modificări. Noi ne-am angajat să depunem documentele cerute".