Revoluţia orădeană, după 20 de ani (IV) - Eroii uitaţi şi noile organisme ale puterii
"Comitetul cetăţenesc din Bihor", transformat în Consiliul Judeţean al Frontului Salvării Naţionale a continuat să conducă judeţul până la alegerile din mai 1990. Compoziţia lui, însă, a suferi schimbări semnificative, de la o zi la alta. Au existat cel puţin două cazuri de "infiltraţi sub acoperire" în rândul revoluţionarilor. În Oradea nu s-a tras în populaţie, existând doar un singur caz de deces când militarii din zona Aeroportului au ciuruit din prostie un camion frigorific ce se îndrepta spre Târgu-Jiu, şoferul Alexandru Tănescu fiind mutilat pe viaţă, iar soţia acestuia, Ecaterina, ucisă pe loc. Alţi cinci soldaţi bihoreni şi-au dat viaţa în alte oraşe, numele lor, cu o singură excepţie, fiind date uitării de autorităţi.
Bihorul are patru eroi-militari căzuţi în acele zile, cu toţii în alte oraşe. Marius Cosma era soldat la o unitate militară din Arad, avea 19 ani şi abia terminase liceul. A fost găsit mort împuşcat în frunte, îmbrăcat în uniformă de căpitan. Împrejurările nu au fost elucidate. Astăzi, o stradă din Oradea îi poartă numele.
Adrian Danşe era şi el tot soldat, avea 19 ani şi făcea armata în Bucureşti, la trupele de securitate. Adrian a fost împuşcat în gât în timp ce apăra clădirea fostului Comitet Central al PCR. Victor Puşcău avea 20 de ani şi era tot militar în termen, în Arad, fiind împuşcat în apropierea cazărmii pe care o apăra.
Maiorul Tudor Nicolae era pilot la o unitate de aviaţie din Sibiu şi a fost doborât pe 23 decembrie în apropiere de Alba Iulia în timp ce-i transporta cu elicopterul pe generalii Nuţă şi Mihalea. Episodul a fost reconstituit recent în presa centrală, existând bănuieli că elicopterul a fost doborât la ordinul generalului Nicolae Militaru.
Alături de militarii morţi în timpul misiunilor încredinţate, civilii Nicolae Munteanu şi Adrian Doru au fost alţi doi bihoreni ucişi în acele zile. Inginerul Neculai Tomozei a murit pe 23 decembrie în apropierea localităţi Remeţi, într-un accident auto. Inginerul fusese trimis de către apărătorii Primăriei din Bratca să aducă muniţie de la militarii care apărau barajul Leşu, crezând că vor avea de-a face cu teroriştii. Pe drum, inginerul a intrat cu maşina într-un autocamion de transportat buşteni cu care localnicii blocaseră drumul, răsturnându-se în prăpastie.
Primul Consiliu al FSN Bihor apare publicat în "Crişana" de sâmbătă, 23 decembrie 1989. Consiliul cuprinde revoluţionari care au constituit în Primărie "Comitetul civic", şefii cultelor religioase, dar au fost introduse pe şest şi câteva persoane contestate. În total, 31 de membri: Mircea Bradu - preşedinte, Horia Cosma - vicepreşedinte, Daniel Vulcu - vicepreşedinte, Dumitru Chirilă - secretar, Nicolae Şchiopu (general), Petre Blajovici, P.S. Vasile Coman, dr. Dászkál István, Dr. Fried Ernö, Radu Davidescu, Florian Broinaş, dr. ec. Nistor Ciordaş, Radu Enescu, Aurel Pop, ing. Dumitru Berinde, Petru Jurcă, Eugen Colf, Doru Ţintă, Dan Vâlceanu, Stanik István, Doru Cacuci, Pavăl Constantin, Pavel Negruţ, Onye Iosif, Gavril Pintea, Gheorghe Manicea, Ban Doru, Ioan Şule, Alice Tonca, Constantin Bozîntan, Kiss Augustin. Deoarece conţinea şi numele unor foşti nomenclaturişti, stârnind furia orădenilor la publicare, lista a fost refăcută. Al doilea Consiliu Judeţean al FSN avea o componenţă lărgită la 54 de persoane, fiecare propunere fiind aprobată individual de mulţimea din faţa Primăriei. Preşedinte al Consiliului a fost ales generalul Ion Bordei, cu unanimitate de voturi, organismul conducând judeţul mai bine de două luni. Lista cu membrii Consiliului apare publicată în "Crişana" pe 25 decembrie. În fine, pe 28 decembrie este publicată şi componenţa Consiliului municipal al FSN cu membrii desemnaţi din întreprinderi şi instituţii, organism care l-a ales preşedinte pe Horia Văideanu, vicepreşedinţi - pe Marcela Borduşan şi Traian Balint, iar ca secretar - pe Balazs Lazslo. Dintre membri îi amintim pe câţiva care au dobândit notorietate în timp: Mihai Bar, Florian Serac şi Doru Crăiuţ.
În anii '90-'91 revoluţionarii orădeni au primit certificate care le garantau anumite drepturi. În 1992 s-a constituit Asociaţia Luptătorilor pentru Victoria Revoluţiei Române Bihor, în presa vremii fiind publicate anunţuri prin care participanţii au fost chemaţi să-şi depună dosarele. Unii şi-au depus, alţii, nu. Abia atunci au aflat revoluţionarii autentici că unii dintre cei prezenţi fuseseră "plantaţi" acolo.
"O doamnă care fusese cu noi şi pe care am invitat-o să-şi depună şi ea dosarul mi-a spus să fiu serios, că ea avea altă misiune acolo", relatează unul dintre revoluţionarii cu acte în regulă. Un alt participant, fost sportiv, care le-a stârnit suspiciuni rămase nedezlegate până în ziua de azi, a refuzat şi el să-şi întocmească dosar. Alte persoane, care s-au învârtit prin Primărie în acele zile, stârnind bănuieli, au emigrat.
De-a lungul timpului, numărul revoluţionarilor a oscilat continuu, în primul rând, din cauza schimbărilor permanente din lege. Astfel, au apărut personaje puternic contestate de revoluţionari, politicieni şi poliţişti care s-au dovedit de-a dreptul impostori. Dintre cei care au constituit nucleul de putere local, niciunul nu a ajuns parlamentar sau potentat al noii democraţii. Cei mai mulţi dintre cei implicaţi în evenimente s-au reîntors la profesie, au emigrat sau au rămas anonimi. Alţii, în schimb, au simţit rapid în ce direcţie au luat-o lucrurile, au profitat de conjunctură şi au preluat funcţii care vor sta la baza viitoarei lor cariere politice. (Va urma)
Bihorul are patru eroi-militari căzuţi în acele zile, cu toţii în alte oraşe. Marius Cosma era soldat la o unitate militară din Arad, avea 19 ani şi abia terminase liceul. A fost găsit mort împuşcat în frunte, îmbrăcat în uniformă de căpitan. Împrejurările nu au fost elucidate. Astăzi, o stradă din Oradea îi poartă numele.
Adrian Danşe era şi el tot soldat, avea 19 ani şi făcea armata în Bucureşti, la trupele de securitate. Adrian a fost împuşcat în gât în timp ce apăra clădirea fostului Comitet Central al PCR. Victor Puşcău avea 20 de ani şi era tot militar în termen, în Arad, fiind împuşcat în apropierea cazărmii pe care o apăra.
Maiorul Tudor Nicolae era pilot la o unitate de aviaţie din Sibiu şi a fost doborât pe 23 decembrie în apropiere de Alba Iulia în timp ce-i transporta cu elicopterul pe generalii Nuţă şi Mihalea. Episodul a fost reconstituit recent în presa centrală, existând bănuieli că elicopterul a fost doborât la ordinul generalului Nicolae Militaru.
Alături de militarii morţi în timpul misiunilor încredinţate, civilii Nicolae Munteanu şi Adrian Doru au fost alţi doi bihoreni ucişi în acele zile. Inginerul Neculai Tomozei a murit pe 23 decembrie în apropierea localităţi Remeţi, într-un accident auto. Inginerul fusese trimis de către apărătorii Primăriei din Bratca să aducă muniţie de la militarii care apărau barajul Leşu, crezând că vor avea de-a face cu teroriştii. Pe drum, inginerul a intrat cu maşina într-un autocamion de transportat buşteni cu care localnicii blocaseră drumul, răsturnându-se în prăpastie.
Primul Consiliu al FSN Bihor apare publicat în "Crişana" de sâmbătă, 23 decembrie 1989. Consiliul cuprinde revoluţionari care au constituit în Primărie "Comitetul civic", şefii cultelor religioase, dar au fost introduse pe şest şi câteva persoane contestate. În total, 31 de membri: Mircea Bradu - preşedinte, Horia Cosma - vicepreşedinte, Daniel Vulcu - vicepreşedinte, Dumitru Chirilă - secretar, Nicolae Şchiopu (general), Petre Blajovici, P.S. Vasile Coman, dr. Dászkál István, Dr. Fried Ernö, Radu Davidescu, Florian Broinaş, dr. ec. Nistor Ciordaş, Radu Enescu, Aurel Pop, ing. Dumitru Berinde, Petru Jurcă, Eugen Colf, Doru Ţintă, Dan Vâlceanu, Stanik István, Doru Cacuci, Pavăl Constantin, Pavel Negruţ, Onye Iosif, Gavril Pintea, Gheorghe Manicea, Ban Doru, Ioan Şule, Alice Tonca, Constantin Bozîntan, Kiss Augustin. Deoarece conţinea şi numele unor foşti nomenclaturişti, stârnind furia orădenilor la publicare, lista a fost refăcută. Al doilea Consiliu Judeţean al FSN avea o componenţă lărgită la 54 de persoane, fiecare propunere fiind aprobată individual de mulţimea din faţa Primăriei. Preşedinte al Consiliului a fost ales generalul Ion Bordei, cu unanimitate de voturi, organismul conducând judeţul mai bine de două luni. Lista cu membrii Consiliului apare publicată în "Crişana" pe 25 decembrie. În fine, pe 28 decembrie este publicată şi componenţa Consiliului municipal al FSN cu membrii desemnaţi din întreprinderi şi instituţii, organism care l-a ales preşedinte pe Horia Văideanu, vicepreşedinţi - pe Marcela Borduşan şi Traian Balint, iar ca secretar - pe Balazs Lazslo. Dintre membri îi amintim pe câţiva care au dobândit notorietate în timp: Mihai Bar, Florian Serac şi Doru Crăiuţ.
În anii '90-'91 revoluţionarii orădeni au primit certificate care le garantau anumite drepturi. În 1992 s-a constituit Asociaţia Luptătorilor pentru Victoria Revoluţiei Române Bihor, în presa vremii fiind publicate anunţuri prin care participanţii au fost chemaţi să-şi depună dosarele. Unii şi-au depus, alţii, nu. Abia atunci au aflat revoluţionarii autentici că unii dintre cei prezenţi fuseseră "plantaţi" acolo.
"O doamnă care fusese cu noi şi pe care am invitat-o să-şi depună şi ea dosarul mi-a spus să fiu serios, că ea avea altă misiune acolo", relatează unul dintre revoluţionarii cu acte în regulă. Un alt participant, fost sportiv, care le-a stârnit suspiciuni rămase nedezlegate până în ziua de azi, a refuzat şi el să-şi întocmească dosar. Alte persoane, care s-au învârtit prin Primărie în acele zile, stârnind bănuieli, au emigrat.
De-a lungul timpului, numărul revoluţionarilor a oscilat continuu, în primul rând, din cauza schimbărilor permanente din lege. Astfel, au apărut personaje puternic contestate de revoluţionari, politicieni şi poliţişti care s-au dovedit de-a dreptul impostori. Dintre cei care au constituit nucleul de putere local, niciunul nu a ajuns parlamentar sau potentat al noii democraţii. Cei mai mulţi dintre cei implicaţi în evenimente s-au reîntors la profesie, au emigrat sau au rămas anonimi. Alţii, în schimb, au simţit rapid în ce direcţie au luat-o lucrurile, au profitat de conjunctură şi au preluat funcţii care vor sta la baza viitoarei lor cariere politice. (Va urma)
Comentarii
Nu există nici un comentariu.