Declaraţii publice, ascunse de ochii presei Înspăimântată de amploarea pe care a luat-o nevoia de cunoaştere a omului de rând faţă de avuţiile demnitarilor, conducerea Consiliului Judeţean Bihor s-a gândit că cel mai uşor mijloc de a stopa această "scurgere de date" e să le îngreuneze ziariştilor accesul la aceste informaţii de interes public. Luni, 9 mai, ultima zi de depunere a declaraţiilor de avere şi de interese, din cei cei 35 de consilieri judeţeni, doar 27 au binevoit să se deplaseze până la sediul CJ pentru a-şi înregistra actele. Declaraţii publice, ascunse de ochii presei Ieri am fi dorit să aflăm pentru care dintre consilerii judeţeni o dispoziţie legală poate fi încălcată după bunul lor plac. Spre surprinderea noastră, pentru această informaţie de interes public trebuia să facem o cerere în scris, urmând ca, în următoarele zile, să ni se răspundă tot în scris. "Pentru ziarul Crişana, de acum înainte orice informaţie se va obţine numai în baza unei cereri. Nu vă mai oferim nici o informaţie verbală, doar în scris, ca să avem dovezi atunci când vă vom da în judecată", ne-a replicat Alexandru Kiss, preşedintele CJ Bihor. Deşi am încercat să îl convingem că numele celor câţiva consilieri judeţeni care au depăşit termenul legal de depunere a declaraţiilor ne poate fi furnizat în câteva minute, fără să presupună un efort prea mare de documentare, refuzul conducătorului de a se conforma dispoziţiilor legale a fost categoric. În articolul 8 alineat 5 din Legea 544/2001privind liberul acces la informaţiile de interes public se prevede: "Informaţiile de interes public solicitate verbal de către mijloacele de informare în masă vor fi comunicate, de regulă, imediat sau în cel mult 24 de ore". O prevedere legală pe care nici secretarul general al CJ, Aurel Demian, dar nici consilierul juridic Nicolae Blaj nu o cunosc, dar ce mai contează un articol de lege în faţa dispoziţiilor autoritare ale şefului Kiss. Mai mult, împrumutând metehnele acestuia, au refuzat să ne pună la dispoziţie declaraţiile originale, care, tot din vina lor, nu erau afişate pe internet. Ieri, până la ora 16.45, nu puteau fi accesate cinci dintre ele, printre care şi cele ale consilierilor judeţeni Teodor Maghiar (PSD), Ioan Mang (PSD) şi Felix Cozma (PPRM). O atitudine la fel de dispreţuitoare faţă de lege şi de orădeni s-au dovedit a fi şi şapte dintre consilierii locali orădeni. Margareta Bara(PD), Vasile Petruţ (PD), Mihai Drecin (PPRM), Mihai Manea (PNL), Ioan Mintaş (PSD), Ovidiu Copil (PSD) şi Gabor Kiss (UDMR) şi-au înregistrat declaraţile abia ieri, după expirarea termenului prevăzut de OUG 14/2005. Mai mult, consilierul Mihai Manea s-a arătat de-a dreptul iritat la dorinţa ziariştilor de a afla motivul pentru care a întârziat cu predarea declaraţiei. "Dar cine eşti tu? Am fost în delegaţie, am venit la ora 23.00, luni", ne-a apostrofat Manea, deşi a avut la dispoziţie două luni pentru a se achita de această obligaţie. Fruntaşi la averi La o primă analiză, averile demnitarilor sunt direct proporţionale cu funcţiile pe care le ocupă. În fruntea celor mai fabuloase averi se numără chiar cea a preşedintelui CJ, Alexandru Kiss. Preşedintele CJ deţine cote părţi substanţiale la 10 societăţi comerciale, a căror valoare totală se ridică la 2,278 miliarde lei. De asemenea, Kiss mai deţine la Paleu un teren agricol de aproape 30 de hectare, cu o valoare de impozitare de 3 miliarde lei, şi un alt teren intravilan, de 9 hectare, ce costă 141 milioane lei. Averea sa mai este întregită cu cele patru case de locuit din Oradea, aflate în zone centrale, având o valoare de impozitare de 5,168 miliarde lei, o casă de vacanţă şi două spaţii comerciale, acestea din urmă valorând, la ora actuală, 2,177 miliarde lei. În anul precedent, în calitate de preşedinte al CJ a încasat 404,489 milioane lei. Comparativ cu declaraţia de avere înregistrată în urmă cu un an, averea preşedintelui CJ nu pare să se fi sporit considerabil, dar în nici un caz nu putem spune că s-a micşorat, dacă ne luăm după declaraţiile făcute. Chiar dacă nu îl eclipsează pe şeful său, vicepreşedintele Gavrilă Ghilea nu se poate plânge că nu se descurcă din salariul de demnitar. Numai în 2004 a încasat aproape 217 milioane de lei din salarii, la care se adaugă 5,680 miliarde lei provenite din dividende. La ora actuală, are depozite la diferite bănci în valoare de 14.316 euro şi în lei - 692 milioane. Ghilea mai este acţionar la trei firme, dar a uitat să treacă valoarea de impozitare. Acesta a dat dovadă de multă superficialitate în completarea declaraţiei, lăsând unele rubrici necompletate. El mai deţine în proprietate două terenuri, unul cumpărat în 1996 şi unul în 2001. Pe cel din 1996, însă a uitat să-l declare în precedenta declaraţie de avere. La fel s-a întâmplat şi cu o casa cumpărată în 1996 care valoarează 33,119 miliarde lei, aceasta figurând în noua declaraţie, dar nu şi în cea semnată pe data de 5 mai 2004. Celălalt vicepreşedinte, Ştefan Seremi, s-a dovedit a fi foarte generos cu fiicele sale, donându-le anul trecut un apartament, o casă de vacanţă şi terenul aferent. Dar chiar şi după ce s-a debarasat de această avere, i-au mai rămas două terenuri intravilane la Sânmartin şi Vârtop, în valoare de 17.238.960 şi 450.000, nu se ştie dacă lei sau euro. Deşi, conform noii declaraţii, terenul de la Vârtop figura cumpărat în 1999, acesta nu este trecut în declaraţia de acum un an. Acesta mai are acţiuni la Petrolsub, în valoare de 178.804.750 (?), uitând şi de această dată să treacă moneda de calcul, dar şi părţi sociale la alte patru firme. În ultimul an, vicepreşedinele CJ şi-a descoperit veleităţi de oier, păstorind o turmă de ovine, care numără 151 de bucăţi.