Joi, 27 octombrie, la Sala de concerte Enescu-Bartok, va avea loc un concert simfonic dedicat împlinirii a 240 de ani de la naşterea lui Niccolo Paganini. Solistul invitat este violonistul Răzvan Stoica.

În program se vor audia: Wolfgang Amadeus Mozart - Uvertura „Schauspieldirektor”, K. 486; Niccolò Paganini - Concert nr. 4 pentru vioară și orchestră în Re minor;

Joseph Haydn - Simfonia nr. 96 în Re Major Miracol. Concertul va fi dirijat de maestrul Jankó Zsolt.

Compozitor şi interpret (violonist, pianist, dirijor) austriac, Wolfgang Amadeus Mozart s-a manifestat de timpuriu ca un talent muzical cu totul ieşit din comun. Creaţia sa vastă (circa 700 de lucrări) se caracterizează printr-o originalitate deosebită.
Scurta operă comică Directorul de teatru a fost scrisă de Mozart pentru un spectacol comandat de Împăratul Josef al II-lea, care urma să aibă loc la palatul Schönbrunn. Împăratul a fost cel care a dictat detaliile acţiunii (care se petrec sub forma dialogurilor vorbite) și care-l au în centru pe un impresar din Salzburg. Acesta trece prin toate aventurile organizării unui spectacol, în ciuda nazurilor făcute de două soprane rivale, Madame Herz (Doamna Inimă) şi Mademoiselle Silberklang (Domnişoara Sunet de Argint). Splendida uvertură compusă de Mozart respiră de bună dispoziţie şi umor.

  Între evoluția artei muzicale și perfecționarea construcției instrumentelor a fost întotdeauna o interdependență. Dacă Liszt era virtuozul pianului, Niccolò Paganini a fost, în aceeași epocă, maestrul desăvârșit al arcușului, care-i uimea pe toți cei ce-l ascultau. Prin Paganini, violonistica mondială face un uriaș pas înainte, un pas revoluționar, care a rămas la temelia scriiturii moderne pentru micul instrument cu patru strune. Ademenit de meșteșugul său rămas legendar până astăzi, violonistul a alunecat în compozițiile sale spre exaltarea virtuozității, dar lucrările lăsate de el conțin și pagini în care curge o melodică frumoasă, de o nobilă inspirație. Cea mai mare parte a lucrărilor de tip concertant ale lui Paganini au fost publicate după moartea compozitorului.

Compozitor austriac, Joseph Haydn face parte, laolaltă cu Wolfgang Amadeus Mozart şi Ludwig van Beethoven (acesta fiindu-i elev), din „triada clasicilor vienezi”. Lunga sa carieră muzicală, acoperind întreaga perioadă clasică până la ivirea zorilor romantismului, l-a obligat să devină un creator original. Creaţia sa, deosebit de bogată, atingând aproape toate genurile, a suferit influenţa compozitorilor italieni sau a lui Philipp Emmanuel Bach, dar gândirea sa, rapidă, concentrată, bazată pe motive scurte, eliptice, din care nu lipseşte umorul, triumfă în simfonie, cvartet şi oratoriu, la fel cum a lui Mozart străluceşte în concert şi în operă.

Simfonia londoneză, nr. 96, în Re Major, compusă în 1791, poartă numele Miracolul. De ce? La prima audiție a simfoniei, în iunie 1791, publicul a părăsit locurile din stal și, cuprins de entuziasm, s-a îngrămădit în jurul scenei pentru a-l vedea pe Haydn cât mai bine. La un moment dat s-a auzit un zgomot asurzitor și sala a fost învăluită într-un nor de moloz și praf. Uriașul candelabru se desprinsese din plafon, căzuse și se sfărâmase exact pe locurile rămase libere prin neobișnuita aglomerare a ascultătorilor în jurul scenei. „Miracol, strigau oamenii, a fost un adevărat miracol!” Nimeni nu a fost omorât și nici rănit. Haydn, imperturbabil, zâmbea și spunea: „Nu a fost miracol, ci numai Haydn… Unde mă aflu, nimic rău nu se poate întâmpla…!” Simfonia a rămas de atunci cu acest titlu - Miracolul -, așa este ea trecută și în catalogul definitiv întocmit de compozitor în 1805.

Biletele pentru concert s-au pus în vânzare la Casa de bilete a Filarmonicii de Stat din Oradea și online, pe platforma bilete.ro.