Dumnezeu a înnobilat la naștere poporul român cu cântece și dansuri, obiceiuri și tradiții, elemente definitorii de legitimitate și identitate națională. Bogăția, varietatea și frumusețea acestor nestemate strămoșești sunt apreciate oriunde în țară și pe scenele Europei.

Diversitatea și frumusețea costumului popular, măiestria îmbinării artistice a țesăturii și culorilor, încântă privirea și se bucură de admirația unanimă a spectatorilor și specialiștilor. Județul Bihor, prin varietatea zonelor etno-folclorice, este un păstrător și autentic mesager al folclorului bihorean. CJCPCT Bihor, în parteneriat cu autoritățile locale, au reușit să creeze formații artistice și ansambluri folclorice care promovează și tradiționalizează bogata zestre populară strămoșească. Zona etno-folclorică a Crișului Repede reprezintă un exemplu de implicare și încurajare a mișcării artistice de amatori din partea primăriilor și consiliilor locale. Instructori pricepuți, prin dăruirea și profesionalismul lor, au reușit să înființeze formații folclorice, valorificând atât zestrea populară strămoșească, cât și potențialul artistic al locuitorilor din mediul rural, vârstnici și tineri, ca o garanție a conservării și perpetuării folclorului românesc. Comuna Tileagd se înscrie în acest demers cultural, creând și păstrând o frumoasă tradiție artistică.

Scurtă istorie a comunei şi a satului Tilecuş

Comuna Tileagd este așezată pe Valea Crișului Repede, în nord-vestul jud. Bihor, la 21 km de Oradea și la 150 km de Cluj-Napoca. Este mărginită la nord de dealurile munților Plopiș, iar la sud, de poalele Munților Pădurea Craiului. Satul Tileagd a fost atestat documentar în anul 1256, iar satul Tilecuș, în anul 1280. Este al doilea ca mărime din cele cinci sate componente ale comunei. Istoria de început se îngemănează cu cea a celor 11 sate cuprinse pe moșia familiei Csarad. În evoluția sa de peste opt secole, locuitorii satului Tilecuș au defrișat imensitatea de păduri seculare existente pe aceste locuri, făcând loc parcelelor agricole. Ca ocupații de bază, locuitorii satului creșteau animale, prelucrau lemnul și cultivau cereale necesare traiului. O caracteristică de bază a tilecușenilor, care s-a păstrat și în zilele noastre, este hărnicia îmbinată cu bunătatea sufletească și solidaritatea umană, sentimente care au constituit un liant în păstrarea unității locuitorilor, care au trecut peste toate vicisitudinile ce s-au perindat de-a lungul istoriei. La păstrarea unității și identității românești și a credinței ortodoxe un rol de seamă l-a avut biserica, care a educat enoriașii în spiritul moralei creștine, fiind alături de școală, principalele instituții spirituale ale comunității. Preoții și dascălii care au slujit comunitatea au fost și primii inițiatori ai activității culturale, pornind de la serbări cu caracter religios, legate de obiceiuri și tradiții creștine.

Activitatea cultural-artistică

În anul 1939, cu ocazia sfințirii bisericii ortodoxe din Tilecuș, la oficierea slujbei religioase, a răspuns corul mixt pe patru voci dirijat de învățătorul Petru Chirilă. Presa vremii a semnalat evenimentul, arătând că Tilecușul este singura localitate rurală din Bihor, cu un cor mixt pe patru voci de nivel academic. Tradiția cultural-artistică a satului Tilecuș a cunoscut continuitate și dinamică majoră, iar azi, existența unui ansamblu folcloric complex, "Cununa de pe Criș", constituie o realitate a continuității și perenității folclorului bihorean.

Iată de ce sărbătoarea aniversară a celor 30 de ani de existență a ansamblului a cunoscut o amploare deosebită, transformându-se într-un festival muzical-coregrafic de înaltă ținută artistică. Ziua de duminică, 6 iulie, întreaga comună a îmbrăcat straie de sărbătoare, fiind conectată la acest eveniment. Cochetul cămin cultural din Tilecuș, ornat sărbătorește cu elemente simbolice de artă populară, a fost gazda evenimentului, organizat de CJCPCT Bihor, Primăria Tileagd și Ansamblul "Cununa de pe Criș", creat și condus de inimoasa și talentata prof. Maria Ardelean. Absolventă a Facultății de Filologie a Universității Babeș - Bolyai din Cluj-Napoca, pe lângă activitatea de la catedră și-a dedicat trei decenii de viață în slujba activității de culturalizare a cetățenilor, prin transpunerea pe scenă a unor obiceiuri și tradiții folclorice, a dansului și cântecului popular. Repertoriul formațiilor artistice create s-a axat pe zestrea folclorică locală, pe sensibilitatea, talentul și imaginația artiștilor amatori. O intensă muncă de cercetare și culegere de folclor de-a lungul anilor, începând din anii 1974-1975, a fost valorificată în cadrul formațiilor artistice create. Activitatea ansamblului a început cu scenariul obiceiului de nuntă, prezentat sub formă de spectacol, în urmă cu 30 de ani, pe aceeași scenă. Tot atunci au debutat și primii rapsozi populari, în frunte cu regretata Irina Ichim și s-a constituit "Grupul de horitoare". De-a lungul anilor, ansamblul și-a lărgit aria cu grupuri vocale, formație de teatru nescris, formația de dansuri populare recent înființată și instruită de maestrul coregraf Florea Crișu. Repertoriul ansamblului cuprinde și obiceiuri legate de Crăciun și Anul Nou. Din anul 1988 s-a reînființat obiceiul "Turca". La învățarea și transmiterea autentică a obiceiurilor un rol însemnat l-au jucat bătrânii din sat. Ansamblul a prezentat spectacole fiind răsplătit cu premii și diplome, în cadrul unor festivaluri și concursuri folclorice, în județ și în țară, fiind adevărați mesageri ai folclorului bihorean. Artiștii din Tilecuș au fost aplaudați în Cluj-Napoca, Satu Mare, Bistrița, Zalău, pe Muntele Găina, la Muzeul Satului din București, dar și în Ungaria. Au fost filmați de TVR, TVS, Favorit, Hora, TTV. Pentru a dezvolta și permanentiza activitatea ansamblului, în anul 2009 s-a creat Asociația "Cununa de pe Criș" sprijinită în permanență de Primăria și Consiliul local Tileagd.

 

Festivalul folcloric aniversar

În cuvântul său la deschiderea festivalului, prof. Maria Ardelean a promis continuarea activității Ansamblului "Cununa de pe Criș" pentru promovarea folclorului local autentic. "Insistăm pentru păstrarea costumului popular autentic, pentru păstrarea obiectelor de artă populară și pentru tot ce a fost și este frumos, ca să ne reprezinte ca români". Un gest de respect și recunoștință pentru cei dispăruți, foști membri fondatori ai ansamblului, a avut loc la biserica din sat, unde s-a oficiat un parastas de pomenire, pentru cei 17 decedați. Au fost omagiați: Irina Ichim, Ana Indrieș (a Traianii Lăzari), Vlad Mina, Indrieș Florica, Morar Viorica, Baciu Floare (a Pavi), Indrieș Crăciun (Ciuca Flori), Indrieș Ana (a Trianului), Baciu Ana (Nușca Iancului), Simuț Aurel, Simuț Maria, Chirilă Cornelia etc. Maratonul artistic de patru ore a debutat cu taraful orădean "La obârșii la Izvor", după care au încântat sutele de spectatori ansambluri folclorice reprezentative de pe Valea Crișului Repede. Au răspuns invitației Ansamblurile: "Dumbrava" din Bălnaca, "Floare mândră de pe Criș" din Tileagd, Ansamblul din Șuncuiuș, "Moșuț" din Vadu Crișului, "Doruleț" din Luncșoara, precum și cele şase formații ale ansamblului sărbătorit: Grupul vocal adulți din Tilecuș, Grupul vocal de copii din Tileagd, Formația de dansuri populare, Horitoarele, Teatrul nescris și Nunta, obicei folcloric autentic. Menționăm faptul că în Ansamblul "Nunta de pe Criș" activează 59 membri cu vârste cuprinse între 7 și 75 ani. Melosul bihorean a fost înnobilat de voci cristaline ale unor tineri și foarte tineri interpreți, care confirmă zicala "că poporul român s-a născut cu cântecul și dansul în ființa sa. Octavian Blaga, Patricia Rus, Tania Bodea, Maria Alexandra Secan, Monica Blaga, Georgiana Golpoian sunt doar câteva nume de soliști tineri care vor duce mai departe cântecul popular bihorean. Au onorat evenimentul și voci consacrate în muzica populară bihoreană, începând cu Nicoleta Ștef, Mădălina Ile, Andreea Codrean, Andreea Pușcaș, precum și inconfundabilele voci ale Violetei Gherman, Ancăi Pavel și Rominei Nemeș. Cursivitatea și regia întregului spectacol a fost asigurată de binecunoscutul maestru coregraf și prezentator Florea Crișul, cu un nativ umor și putere de improvizație, un cunoscător al domeniului folcloric, creator și instructor al multor formații artistice. La realizarea întregului eveniment, alături de organele locale, au participat și reprezentanți ai CJCPCT Bihor, Mircea Jucan, director, Claudia Postolache, consilier, și Florica Haita, casieră. Sărbătoarea aniversară a Ansamblului "Cununa de pe Criș" a rămas ca un moment de referință în continuarea și dezvoltarea activității cultural-artistice în comuna Tileagd.