Aflat în Palermo, Sicilia, cu ocazia derulării etapei unui proiect european Comenius, profesorul beiuşean Traian Stanciu şi-a propus o revedere de suflet.

„Am aşteptat cu multă nerăbdare vizitarea catacombelor călugărilor capucini. Ştiam că Nicolae Bălcescu fusese înmormântat în cimitirul săracilor din Palermo. Am căutat cu înfrigurare o etichetă a sutelor de cadavre expuse, pe care să fie scris numele revoluţionarului paşoptist. N-am găsit-o. Custodele catacombelor ne-a furnizat câteva informaţii preţioase despre Nicolae Bălcescu" ne- a relatat profesorul Stanciu.  „În pliantul obiectivului vizitat am găsit următoarea relatare: Pe peretele din partea stângă, coborând scările, înainte de a intra în pasaj/ culoar, se află o placă. Aceasta este în amintirea centenarului morţii patriotului şi scriitorului român Nicolae Bălcescu, care a murit în Palermo la 29 noiembrie 1852. Partidul Naţional Român (!?), care nu a ştiut unde fusese depus corpul lui Bălcescu, a dezvelit această placă comemorativă" ne scrie profesorul Stanciu. „Studiile recente ale documentelor din arhivă arată că Bălcescu nu a fost depus în catacombe, ci într-un mormânt comun, care este în alt loc" completează el.  „Custodele ne-a explicat că dincolo de zidul unde era aşezată placheta se găseşte sicriul  cu osemintele bine conservate ale vestitului revoluţionar român. Ne-a mai vorbit şi despre neimplicarea autorităţilor române în demersul de a le repatria. Dacă înscrisul de pe plachetă şi cele afirmate de custode sunt adevarate, ce-i de făcut? Un nod mi-a rămas în gât mult timp şi am avut senzaţia unui gust amar. Chiar nu există nimeni în ţara aceasta căruia să-i pese de astfel de lucruri? Revoluţionarul şi scriitorul Bălcescu şi-a dobândit, prin faptele şi opera sa, dreptul la un gest reparatoriu din partea românilor" crede prof. Traian Stanciu.