Abia încheiată, a cincea ediţie a Târgului de Carte "Alba Transilvana", organizat de doamna Mioara Pop, inimoasa directoare a Bibliotecii Judeţeane "Lucian Blaga" Alba, în parteneriat cu Consiliul Judetean Alba, în perioada 4-6 mai a.c., în Alba Iulia, ne aminteşte, prin exemplul de bună practică a acestui eveniment cultural, legăturile neştiute cu Oradea şi Bihorul. 

Prin prezenţa tradiţională a grupului de elevi şi cadre didactice la manifestările dedicate Zilei Naţionale în Alba Iulia de 1 Decembrie, anul 2010 a consemnat şi întâlnirea în Sala Trofeelor din Colegiul Militar Liceal "Mihai Viteazul" cu poeta "militară" Diana Bâlc, din Aiud. O întâlnire specială, emoţionantă şi inspirată atunci, formativă pentru elevii participanţi, reprezentând Colegiul Tehnic "Dimitrie Leonida", din Oradea, Grupul Şcolar Industrial Popeşti, Asociaţia elevilor şi studenţilor din Basarabia şi Bucovina - Filiala Oradea. Apoi, în vara anului 2011, tânăra poetesă Diana Bâlc a petrecut o săptămână la Oradea, participând distinctiv la activităţile cultural-recreative cuprinse în programul proiectului transfrontalier al Fundaţiei Dacia din Maramureşul Istoric şi Asociaţiei Morăriţa din Oradea, iniţiatorii invitaţiei elevei şi susţinătorii prezenţei ei. Diana a vorbit public la Primăria Oradea, o dată - prezentându-şi cartea, a doua oară - la întâlnirea grupului de români maramureşeni cu domnul primar Ilie Bolojan. Apoi la Muzeul Memorial Iosif Vulcan, Biblioteca judeţeană "Gheorghe Şincai" şi în faţa casei avocatului providenţial pentru Marea Unire din 1918, dr. Aurel Lazăr. Duminică, 6 mai, Diana a avut şansa de a-şi relansa cartea de debut ,"Frânturi de oglindă" în cadrul Târgului de Carte "Alba Transilvana", urmare a parteneriatului de loby al Asociaţiei Morăriţa cu Biblioteca Judeţeană "Lucian Blaga", a bunăvoinţei şi încrederii osului de maramureşan, omul de cultură şi director Mioara POP, finanţatorul noului tiraj al cărţii. Adolescenta Diana Bâlc, a primit aprecieri pentru poeziile ei şi din partea poetului Ioan Moldovan, directorul revistei de cultură Familia din Oradea: "am citit poeziile Dianei şi consider că avem de a face cu o adolescentă sensibilă, dornică să se confeseze emoţional în alcătuiri lirice pline de sinceritate şi ingenuitate. Placheta este un jurnal de emoţii convertite în rostiri de o expresivitate îndatorată poeziei clasice româneşti. Din perspectiva modului actual al poeziei, tânăra se situează în afara formulelor practicate de confraţii de aceeaşi vârstă cu ea, care au trezit interesul criticii literare." La târg, în faţa publicului, a familiei şi colegilor de astăzi de la Colegiul Naţional "Titu Maiorescu" din oraşul ei natal, Aiud, a vorbit după prezentarea laudativă a directoarei şcolii, cu mari emoţii în glas şi în suflet. Înaintea ei au fost prezenţi la târg academicianul Eugen Simion, actorul Ion Caramitru, oamenii de carte: Nora Iuga, Nicolae Baciut, Ovidiu Pecican, Mircea Petean, Mihai Cimpoi, Daniel Corbu, Al. Husar, Ion Balu, Constantin Cubleşan...

Emoţiile fireşti ale debutului în lumea literelor a unei adolescente atinsă de aripile îngerilor cu harul creeaţiei, al dragostei pentru poezie. Ale bucuriei şi tremurului împărtăşaniei primei plachete de poezii, neîntâmplător atât de curând, reeditate. Alături de buchetul de flori trimis din Oradea şi oferit duminică "în plen" de profesorul Nicolae Muntean, adăugăm lângă lacrima fericirii părinţilor ei Florica şi Giany, urarea noastră de îndemn: Drum bun Diana, cu toiagul adolescentin al sensibilităţii tale! Performanţa se poate atinge şi în paşi obişnuiţi. Şi nu uita cartea, care rămâne, mereu, o făgăduinţă, o bucurie, o calătorie prin suflete, prin gânduri şi frumuseţi!

Tiberiu Moraru

P.S. O poezie dedicată bihorenilor, din placheta Frânturi de oglindă - Diana Bâlc:

 

Cânt

Eram copil în faşă,

În leagăn, pui de fire

Şi-n marea Ta iubire

Mi-ai dat pământ lumesc.

Şi Doamne, mulţumesc!

 

În carnea-mi păcătoasă,

În suflet crud, întâi,

Pupila de Ţi-i-ntoarsă

Cu mine mai rămâi!

 

Cu gânduri adumbresc

Taina credinţei mele.

Tu, lasă să mă spele

Tot raiul îngeresc.

Căci ştiu că fără Tine

În ceţuri mă desprind

De sângele din vine,

De ochii-mi scrijelind

Şi-n neguri mă aprind

În jocul de pe urmă.

Dar Tu, mă iei în turmă,

O, dulce-al meu păstor...

Nu vreau să mă scobor,

În iadul ce mă curmă!

 

Primeşte al meu cânt

Ofranda slavei Tale

Şi îmi presară-n cale

În inimă, în gând

Şi-n ultimul cuvânt,

Petale.

Mamei

 

Frumos te dăruieşti oglinzii

Şi-ti prinzi în păr crâmpei de lună

Frumos îţi stau ca o cunună

Seminţele de pom.

Şi parcă nu eşti om

Ci rună a femeii.

Iar mugurii îţi sunt cerceii

Şi ochii tăi se prind în hore

Şi te-aş privi aşa şi ore.

Că nu mă satur nici de chipu-ţi palid

Şi nici de trandafirii prinşi în păr.

 

Cuvântă florile de măr

Când le priveşti aşa de dulce.

În cântec vor să ţi se culce

Ca-n vise glasu-ţi să răsune

Căci şi aşa eşti o minune.

 

Ce sens mai are o oglindă,

Pitită-n colţul tău din tindă ?

De ce să-ţi cauţi urma clipei

Când nici chiar firul cel de spumă

Nu s-a oprit pe chipul tău?

O, nu, mai bine-n cel mai mare hău

Decât să spun vorbe de humă !

Căci nu pot ştii în vorbe să-ţi şoptesc

Nici glas nu am să pot să-ţi spun

Şi nici cuvinte nu ştiu să îmi adun

Dar mamă... te iubesc!