Recent, la editura Academiei Române - Centrul de Studii Transilvane, a apărut volumul Maramureşul Istoric, Studii de Istorie şi Arheologie, coordonat de Mihai D. Drecin, Gabriel Moisa, Delia Cora şi Cristian Culiciu. Volumul beneficiază de articole şi sumare traduse în limba engleză, franceză sau germană.

Aşa cum arată în capitolul Cuvânt înainte, prof. univ. dr. Mihai D. Drecin, membru corespondent al Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România, „autorii studiilor cuprinse între coperţile volumului speră să fi adus noi contribuţii documentare şi de interpretare pentru una dintre cele mai fascinante zone ale României zilelor noastre-Maramureşul”. „Apariţia târzie a volumului, cauzată deja de clasica lipsă de fonduri băneşti pentru actul de cultură, nu alterează semnificaţia gestului ştiinţific şi politic. Chiar dacă unii dintre autorii studiilor din acest volum şi-au publicat parte din idei în alte reviste de istorie şi cultură, aici se regăsesc lucrările in integrum, mesajul lor ştiinţific şi politic bazându-se pe o sumă completă de argumente imposibil de ignorat”, mai arată Mihai Drecin.
Volumul este împărţit în următoarele capitole: Geografia locurilor, cu studiul realizat de Alexandru Ilieş şi Marin Ilieş, Ţara Maramureşului - Particularităţi geografice în spaţiu şi timp; Învăţământ şi cultură, cu studiile: Livia Ardelean, Date despre începuturile educaţiei prin Şcoală a tinerilor maramureşeni (sec XVI-1918); Amalia Pop, Învăţământul Secundar Sighetean în perioada interbelică; Nicoară Mihali, Emil Cioran, original din Maramureş?; Ştefan Hoştiuc, Mesager Bucovinean, o revistă penru românii de pretutindeni; Teodor Ardelean, Revista Familia Română - trecut, prezent şi perspective. Al treilea capitol este Politică şi istorie militară, cu studiile: Viorica Bilţ-Ursu, De la Domnii Ţării Româneşti, pentru mânăstirea din satul Biserica Albă-Maramureş (sfârşitul secolului XVII-începutul secolului XVIII); Sorin Şipoş, Silviu Dragomir şi biografiile liderilor revoluţiei de la 1848: studiu de caz - prefectul Ioan Buteanu; Gheorghe Todinca, Contribuţii maramureşene la Marea Unire (1918-1919); Ioan Scurtu, Dispute politice privind incendiul din localitatea Borşa (Maramureş) din 4 iulie 1930; Constantin Laurenţiu Gheorghe, Aspecte din activitatea diplomatului maramureşean dr. Mihai Marina la Consulatul României de la Oradea (1940-1944); Ilie Gherheş, Maramureşul în perioada aşa-zisului regim sovieto-ucrainean al lui Ivan Odoviciuc (20 ianuarie-9 aprilie 1945); Ion Zainea, Epurarea administraţiei democratice maramureşene de către comunişti (1945-1946); Mihai D. Drecin şi Delia Cora: Gavrilă Mihali-Ştrifundă, primarul Borşei, patriot român anticomunist (1901-1961); Vasile Ilica, Documente recente pentru un dosar al unui patriot român din Bucovina de Nord (Ucraina). Ultimul capitol, intitulat Societate, cuprinde următoarele studii: Marius Ardeleanu şi Sorana Ardeleanu, Urme ale civilizaţiei dacice în Maramureşul Istoric; Viorel Ciubotă şi Vasile Marcian Onea, Sate şi preoţi din Maramureş în anul 1751; Ioan Botoş, maramureşenii din dreapta Tisei în componenţa statului român; Robert C. Tokolyi, date cu privire la activitatea organizaţiilor comuniste de femei din judeţul Maramureş (1945-1965).