Zilele de cultură ale orașului Aleșd au debutat luni, 12 mai, cu manifestări omagiale dedicate patronului spiritual al Bibliotecii "Octavian Goga". S-a vernisat o expoziție cu desene ale elevilor Liceului Teoretic "Constantin Șerban", inspirate din poeziile lui Octavian Goga, îndrumați de prof. Monica Debreczeni.

Apoi, după ce doamna bibliotecară Silvia Koșa le-a vorbit elevilor despre Octavian Goga și opera sa, elevii pregătiți de prof. Olimpia Pusztai și Monica Achim au recitat din lirica poetului. Marți, 13 mai, zi dedicată artei, a fost programată o expoziție inedită și cu exponate valoroase. De astă dată, "partenerul" bibliotecii a fost costumul popular românesc. Prin efortul fetelor de la bibliotecă și bunăvoința unor păstrători de costume populare vechi, scoase din vechile lăzi de zestre moștenite de la bunici, s-a realizat un adevărat muzeu de artă populară. Vedetele expoziției au fost costume sau piese din portul popular, al bunicilor sau străbunicilor noștri. Alături de straiele populare cu vechime de peste 100 de ani, și-au găsit locul în expoziție și costume populare moderne, stilizate, dar care păstrează elementele costumului tradițional. Deși majoritatea exponatelor provin din arealul Crișului Repede, prin bunăvoința lui Cristian Strugar, publicul vizitator a putut admira broderiile de pe cele două costume populare din zona Năsăudului. Am remarcat, de asemenea, și vechi costume maghiare, care au împrumutat elemente din costumul românesc. Frumoase și vechi blide (farfurii) din ceramică în culori vii au întregit cadrul expozițional. Păstrătorii acestor "bijuterii" din tezaurul național sunt: Călin Groza, Cristian Strugar, Florentina Ivănescu, Monica Achim, Bianca Simuț. În preambulul vernisajului, Georgeta Ardelean, responsabila Bibliotecii, a început expozeul cu importanța costumului popular, ca element esențial al identității poporului român, promovat și apreciat și de două Regine ale României, Elisabeta și Maria, care au purtat cu mândrie și eleganță costume populare românești. Regina Elisabeta se înveșmânta cu straie tradiționale, încurajând și doamnele de la Curte să-i urmeze exemplul. Regina Maria a preluat acest obicei și apare în fotografii îmbrăcată în minunate straie tradiționale. Ea admira cu adevărat tradițiile românești și costumul popular, viața țăranilor păstrători de obiceiuri frumoase și a dorit să le facă cunoscute peste mări și țări, prin cartea "The Magic Doll of Roumania". Costumul tradițional, în special, se bucură de un interes tot mai mare, căci nimeni nu poate contesta frumusețea și delicatețea sa. "Oare există tablou mai încântător decât o țărancă româncă, îmbrăcată în costum popular, cu fustă roșie sau oranj, cu broboadă galbenă aruncată peste cozile negre, cu ochi mari, negri și lucioși, cu ulciorul verde pe cap grăbindu-se spre casă, sau o doamnă româncă, cu veșminte splendide, cu un minunat văl alb sau galben țesând la războiul de țesut", aprecia, în cartea sa, Regina Maria. În lumea modei feminine, ia românească, albă, simplă, frumos brodată, își face tot mai des simțită prezența, a devenit sursă de inspirație pentru colecțiile designerilor străini și români de renume. După aceste pertinente explicații despre costumul popular românesc, vizitatorul a putut aprecia la justa lor valoare exponatele. Manifestarea a fost întregită de un frumos moment artistic, realizat de formaţia de dansuri populare a Liceului Teoretic "Constantin Șerban", pregătită de soții Marina și Mircea Ardelean.