Demarate în urmă cu trei săptămâni, lucrările de la Sinagoga Zion, situată pe malul Crişului, au luat deja o mare amploare. Săpăturile interioare au ajuns şi până la 2,1 m adâncime, iar în exterior, de asemenea, s-au executat săpături la mare adâncime pentru instalarea grinzilor de jur împrejur, pentru întărirea structurii de rezistenţă.

Lucrările la Sinagoga Zion au demarat în forţă, în condiţiile în care termenul final de execuţie impus de beneficiarul lucrării, care este Primăria Oradea, este luna noiembrie a.c. Antreprenorul lucrării este Abed Nego, care pe data de 20 februarie a deschis pe malul Crişului Repede şantierul aferent obiectivului. Până în prezent, au fost executate, în interior, săpături de la 1,3 m la 2,1 m adâncime, unde vor fi montate grinzi perimetrale.

„Aceste grinzi au scopul de a lega structura imobilului. Astfel de grinzi vor fi montate şi în exterior, de jur împrejur. De asemenea, şi la cupolă sunt prevăzute aceste grinzi", ne-a declarat ing. Denisa Mada, şef şantier.

Aceasta ne-a mai precizat că în ceea ce priveşte casa scărilor aceasta va fi cămăşuită, la fel va fi refăcut planşeul atât de la etajul unu, cât şi la etajul doi. Proiectul priveşte reintroducerea Sinagogii Neologe de pe strada Independenţei în circuitul turistic al judeţului. Primăria Municipiului Oradea, în parteneriat cu Comunitatea Evreilor din Debrecen, sunt beneficiarele unui proiect în cadrul Programului Transfrontalier România - Ungaria,  „Promovarea turismului religios prin valorificarea patrimoniului comunităţilor evreieşti din Oradea - Debrecen".  Aici va fi amenajată o sală multifuncţională, pentru vernisaje, expoziţii, lansări de carte, concerte şi un punct de informare turistică. Valoarea totală a proiectului se ridică la 1.892.150 euro, din care 1.565.852 euro revin Municipiului Oradea. Impozantul monument istoric, a cărui construcţie a început în 9 aprilie 1877, a fost construit ca o necesitate după ce, în anul 1870, comunitatea evreiască s-a scindat în două: cea ortodoxă şi cea congresistă, care a primit numele de neologă. Elaborarea proiectului noii Sinagogi Neologe a revenit inginerului şef al oraşului, Dávid Busch, care a apelat la stilul eclectic, cu influenţe orientale maure. Execuţia lucrării a revenit renumitului arhitect al oraşului, Kálmán Rimanóczy senior. Lucrările s-au derulat în chip alert, fiind încoronată în mai 1878 cu o cupolă. Steaua lui David a fost aşezată pe vârful cupolei la data de 5 iulie, iar edificiul a fost finalizat pe 24 septembrie 1878. Elementele exterioare şi decoraţiunile interioare ale clădirii, opera artistului Mór Horovitz din Kosice, sunt inspirate din arta maură. În perioada interbelică, când comunitatea iudaică reprezenta 34% din populaţia oraşului (acum evreii nu depăşesc 0,2%), în Oradea existau 21 de sinagogi şi alte şapte case de rugăciuni. Numărul mare de lăcaşe se datora şi prescripţiei menţionate în Tora, care face referire la distanţa maximă până la care un evreu poate să o parcurgă într-o zi de Shabat, ca să nu fie considerată muncă. Un drum de Shabat poate să aibă în jur de 500 de paşi până la Casa lui Dumnezeu. Înainte de Al Doilea Război Mondial, numărul evreilor din Oradea era estimat la 33.000, fiind cea mai mare comunitate după Bucureşti. Din lagărele naziste s-au întors însă doar 2.700, iar acum Comunitatea are doar 700 de membri.