3.284 de elevi au susținut ieri în Bihor prima probă a bacalaureatului, cea scrisă la Limba și literatura română. Au absentat doar 50 de elevi și nu a fost eliminat niciunul.

În județul Bihor la prima probă s-au înscris 3.334 de candidaţi.

„Au fost prezenți 3.284 de candidați, din care 2.290 la profilul real și 994 la profilul uman. 50 de elevi au fost absenți, dar niciun elev nu a fost eliminat”, a precizat purtătorul de cuvânt al Inspectoratului Școlar Județean Bihor, Florin Negruțiu.

În total, la toate probele, s-au înscris 3.537 de candidați, din care 3.144 din promoţia 2022-2023, iar 393 din promoţiile anterioare.

Subiectele nu au fost dificile, încadrându-se în linia ultimilor ani. La punctul I, A, elevii de la profilul real și tehnologic au avut de rezolvat mai multe cerințe pe baza unui fragment din „Ion Creangă. Viața și opera” de G. Călinescu. Li s-a cerut să: indice sensul secvenței „de bună seamă”, să menționeze două dintre sursele de venit ale lui Ion Creangă, utilizând informația din text, să precizeze o posibilă semnificație a curcubeului pentru Ion Creangă, justificându-și răspunsul cu o secvență semnificativă din text, să explice un motiv pentru care Ion Creangă călătorește la Târgu-Neamț și să prezinte, în 30-50 de cuvinte, o trăsătură morală a lui Ion Creangă, așa cum reiese din text. La punctul B candidații au avut de argumentat dacă oamenii trebuie sau nu să fie recunoscători față de școlile în care au fost formați, raportându-se atât la informațiile din „Ion Creangă. Viața și opera” de George Călinescu, cât și la experiența personală.

La subiectul II, elevii au avut de comentat, în cel puțin 50 de cuvinte, poezia „A mele visuri” de Alexandru Vlahuță, evidențiind relația dintre ideea poetică și mijloacele artistice.

La ultimul subiect, candidații au avut de redactat un eseu de 400 de cuvinte în care să prezinte particularitățile unui text narativ studiat, aparținând lui Liviu Rebreanu sau Camil Petrescu. Aici, elevii au avut în vedere trei repere: evidențierea a două trăsături care fac posibilă încadrarea textului narativ ales într-o perioadă, într-un curent cultural sau literar sau într-o orientare tematică, comentarea a două episoade sau secvențe relevante pentru tema textului și analiza a două elemente de structură, de compoziție și/sau de limbaj, semnificative pentru textul ales (de exemplu: acțiune, conflict, relații temporale și spațiale, incipit, final, tehnici narative, instanțe ale comunicării narative, perspectivă narativă, registre stilistice, limbaj etc).