Din cele patru clasamente internaţionale care privesc poziţiile la nivel mondial în ceea ce priveşte instituţiile de învăţământ superior, Universităţile din România se regăsesc doar în două, şi nu pe locuri onorabile. Universitatea din Oradea se găseşte doar în „Ranking Web Universities", un clasament al site-urilor, pe locul 3008 în lume şi 916 în Europa.

În ciuda faptului că încă mai există naivi care cred în mitologia dezvoltată în anii comunismului, conform căreia românii ar fi mai inteligenţi decât străinii, iar învăţământul din ţară ar fi unul mult mai performant decât cel din Occident, realitatea este dezastruoasă. La o scurtă analiză pe cele mai importante clasamente internaţionale se poate lesne vedea că instituţiile de învăţământ superior din România nu există în lume, iar în Europa ocupă locuri codaşe. Din cele mai importante patru clasamente internaţionale efectuate pe perioada 2012-2013, doar în două figurează Universităţi din România, în celelalte fiind clasificate doar primele 100 sau 500 instituţii de învăţământ superior din lume. În "QS University Rankings", din Marea Britanie, cele mai importante universităţi din ţară "Babes Bolyai din Cluj-Napoca, Universitatea de Vest din Timişoara, Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi şi Universitatea din Bucureşti se află mai jos de locul 601. Prin comparaţie, instituţiile de învăţământ superior de la vecinii maghiari stau mai bine. Universitatea din Szeged se află pe poziţia 501-550 iar Universităţile Corvinus şi Eotvas Lorand pe 551-600. Cel mai bun din lume este aici Institutul de Tehnologie din Massachusetts (SUA), urmat de Universităţile Cambridge (Marea Britanie) şi Harvard (SUA). Criteriile de selecţie au fost rezultatele în cercetare, în predare-învăţare, infrastructura, internaţionalizarea şi opinia specialiştilor. În celălalt clasament important "Academic Ranking of World Universities" (ARWU) al Center for World-Class Universities din Shanghai, în primele 500 de universităţi nu există niciuna din România, în timp ce Universitatea din Szeged este clasată între 401 şi 500. Pe locul întâi se găseşte Universitatea Harvard (SUA), urmată de Stanford (SUA) şi Berkeley (SUA). Aici criteriile sunt şi mai severe, punându-se preţ pe calitatea educaţiei (premii Nobel şi medalii internaţionale), calitatea facultăţilor (lucrări publicate în reviste ştiinţifice internaţionale) şi rezultate obţinute în cercetare.

Nici pe web!

Dacă în ceea ce priveşte performanţa, Universităţile din ţară sunt pe nicăieri, nici la capitolul vizibilitate sau la modul în care îşi organizează informaţia pe site-urile de prezentare, instituţiile de învăţământ superior nu stau mai bine. Pe "Ranking Web of Universities", clasament întocmit de spanioli, prima instituţie de învăţămân superior românească este Universitatea Politehnică din Bucureşti, pe locul 515. Ea este urmată de Universitatea din Bucureşti, pe locul 691, Academia de Studii Economice din Bucureşti, pe locul 823, Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iaşi, pe locul 849, Universitatea Babes Bolyai, pe 875, şi Universitatea Politehnică din Timişoara, pe 1613. Vecinii maghiari sunt şi aici cu mult înaintea noastră, Universitatea Eotvos Lorand din Budapesta fiind clasată pe locul 239, iar Universitatea de Studii Economice şi Tehnice din Budapesta, pe 405. Pe primul loc este Universitatea Harvard (SUA), urmată de Institutul de Tehnologie din Massachusetts (SUA) şi Universitatea Stanford (SUA). Criteriile de selecţie au fost vizibilitatea şi activitatea site-urilor plus cât de des este citat conţinutul acestora în alte medii on-line.

Totul se rezumă la bani!

Universitatea din Oradea există doar pe "Ranking Web of Universities", pe locul 3008 în lume şi 916 în Europa, în urma unor centre universitare din ţări ca Ecuador, India, Taiwan sau Guatemala. Rectorul Constantin Bungău susţine că instituţia pe care o conduce nu se poate compara nici măcar cu centre din oraşele mai mari ale ţării darmite cu cele din afară. "Aceste clasamente sunt întocmite după producţia ştiinţifică, ceea ce înseamnă că dacă am avea un premiu Nobel, am bate lejer toate Universităţile din România. Cel mai mult contează însă bugetul, acolo unde toate instituţiile de învăţământ superior din ţară sunt deficitare. Noi am primit de la stat în jur de 25 de milioane, iar în Trento, spre exemplu, unde am fost de curând, doar comunitatea locală a dat Universităţii peste 70 de milioane. Ai bani, poţi dota cu aparatură performantă instituţia, poţi aduce specialişti de top şi poţi obţine rezultate importante pe plan mondial. Cu o infrastructură bună poţi să dezvolţi un culoar anume în cercetare, să îl aprofundezi şi să mergi pe el dezvoltându-l, iar rezultatele nu au cum să nu apară. Până la urmă, trebuie să ţinem cont de context şi să vedem cu cine ne comparăm. Anul trecut, spre exemplu, am fost clasaţi printre primii la capitolul transparenţă de către Coaliţia pentru Universităţi Curate. Nu este acelaşi lucru cu clasamentele internaţionale, dar pentru contextul în care funcţionează învăţământul românesc este un lucru important", a spus, pentru Crişana, rectorul Constantin Bungău. Chiar dacă latura financiară nu poate fi ignorată, în aceste clasamente, în faţa Universităţilor din România există şi instituţii de studii superioare cu bugete mai mici decât cele mai importante din ţară. Şi asta, pentru că în loc să-şi construiască mituri contraproductive, au muncit pentru acest lucru.