Întâlnirea din doi în doi ani a cremei istoricilor din România, indiferent de originea lor etnică și locul din lume în care își profesează vocația, a fost inițiată de Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca în 2016, când Universitatea clujeană era condusă ca Rector de istoricul și profesorul Ioan Aurel Pop, actualul Președinte al Academiei Române.

Bulversările politice de după 1989 s-au resimțit și în scrierea și predarea Istoriei naționale. Pe lângă șansa așezării și interpretării într-o cheie a adevărului și echilibrului, a incadrării istoriei noastre în istoria europeană, chiar mondială pentru anumite momente, au apărut și excese, chiar plasate la extreme. Ele s-au manifestat, mai mult sau mai puțin, pentru aspecte și evenimente din toate epocile istorice, mai ales pentru anii epocilor modernă și contemporană, a perioadei „democrației populare”. Ceea ce fusese prezentat și interpretat în cheia materialismului dialectic și istoric marxist al anilor 1948-1989, acum se arunca la coș în totalitate, fără nici un discernământ. Mândria și sentimentul național patriotic erau negate chiar de unii istorici care le preamăriseră în vremurile lui Gheorghiu-Dej și Ceaușescu. În fine, au apărut generațiile tinere de istorici care, beneficiind de ruperea zăgazurilor în cercetarea unor fonduri arhivistice tabu până atunci, ca și a libertății de interpretare a evenimentelor, fără presiunea cenzurii, dar și a dorinței rapide de afirmare profesională, chiar politică, s-au lansat în afirmații aproximative, chiar incorecte. Lipsa sau puținătatea experienței în cercetare și a maturității științifice își spunea cuvântul. Se lovea, în primul rând, în sentimentul național patriotic pe care nu-l mai regăseau în trecutul nostru istoric ca fir călăuzitor al devenirii românești. În acest context, se simțea nevoia unor întâlniri și discuții colocviale la nivel național, unde istoricii să-și împărtășească reciproc, peste generații și idei preconcepute, cunoștințe inedite și metode noi de cercetare și interpretare.

Atmosfera de la Cluj-Napoca a fost preluată și dezvoltată la următoarele două Congrese de la Iași (2018) și Alba Iulia (2022).

În ce privește istoricii orădeni: universitari, muzeografi, arhiviști, profesori din învățământul preuniversitar, doctoranzi- constatăm o implicare tot mai mare de la un Congres la altul. Dacă la Cluj-Napoca înregistrăm o singură Secțiune organizată pe probleme de istorie bancară (organizator și moderator prof.univ. Mihai Drecin), iar la Iași aceeași Secțiune de istorie-bancară, în timp ce lector univ.dr. Radu Românași și drd. Cristian Culiciu se înregistrează cu comunicări în cadrul altor Secțiuni – după 2018 constatăm un salt calitativ și cantitativ al impunerii istoricilor orădeni în organizarea și ridicarea calitativă a următoarelor două Congrese.

Astfel, la Alba Iulia, în Comitetul științific al Congresului, ca membrii, sunt nominalizați profesorii Sorin Șipoș- Director al Școlii Doctorale în Istorie și Gabriel Moisa- Decan al Facultății de Istorie, Relații Internaționale, Științe Politice și Științele Comunicării, Universitatea din Oradea. Se ridică la trei secțiunile propuse și moderate de universitari orădeni: Istorie financiar-bancară (prof. univ. Mihai Drecin), Monografii de localități. Metode și tehnici de cercetare (prof. univ. Sorin Șipoș și prof.univ. Gabriel Moisa), Controlul presei prin cenzura comunistă (prof.univ. Ioan Zainea). În cadrul acestor secțiuni și a altora sunt implicați cu comunicări foști studenți și doctoranzi în Istorie ai Universității noastre, între timp unii angajați ca muzeografi, arhiviști, profesori în învățământul preuniversitar și universitar: Cristian Apati, Laura Ardelean, Florin Ardelean, Beata Menesi, Florina Ciure, Delia Cora, Ioan Laza, Dorel Moțiu, Roland Olah, Cosmin Patca, Cristina Pușcaș, Radu Românașu, Carmen Ungur Brehoi.

La recentul Congres de la Chișinău/ Suceava, întrunirea științifică a istoricilor a avut o semnificație aparte. Deschiderea Congresului și prima parte a desfășurării lucrărilor la Chișinău are loc exact în ziua sărbătoririi a 33 de ani de la proclamarea Independenței Republicii Moldova, prin detașarea de URSS, și a sărbătoririi Limbii Române. În același timp, conclavul istoricilor români se întrunește în extremitatea estică a spațiunlui etnografic românesc-Chișinău, și continuă în tânăra Universitate “Ștefan cel Mare” de la Suceava- care a fost înființată în 1992, în Bucovina de sud, ca o compensație pentru pierderea Universității din Cernăuți în 1944. De altfel, după 1990-1992, din rațiuni culturale și naționale, guvernele vremii de la București au nominalizat miniștri ai Învățământului care au înțeles necesitatea lărgirii învățământului superior prin înființarea de noi universități, plasate în zone geografice strategice, la margini de țară, pe fondul unei anume tradiții universitare locale. Astfel au apărut universitățile de la: Suceava, Baia Mare, Oradea, Constanța, dar și cele de la Târgu Mureș și Sibiu, ș.a. Trebuie amintiți miniștrii implicați în acest proces, oameni de cultură: Mihai Șora, Ovidiu Adrian Moțiu (ministru secretar de stat în Guvern din partea PUNR), Gheorghe Ștefan, Mihail Golu, mai ales universitarul clujean Liviu Maior (19 XI 1992- XII 1996). Ei au înțeles eforturile locale depuse pentru înființarea noilor universități, ce trebuiau să fie bastioane cultural-științifice într-o contrapunere europeană la politica revizionistă a vecinilor.

Deschiderea lucrărilor Congresului la Chișinău s-a făcut în Sala Parlamentului Republicii (28 august a.c.). Au rostit cuvinte de salut: Igor Grosu - Președintele Parlamentului Republicii Moldova, Sergiu Nistor - consilier în Administrația Prezidențială a României, Acad. Ioan Aurel Pop - Președintele Academiei Române, Acad. Ion Tighineanu - Președintele Academiei de Științe a Moldovei, Dan Perciun - Ministrul Educației și Cercetării al Republicii Moldova, Adrian Dupu - Secretar de Stat în Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova a Guvernului României, Ștefan Marius Deaconu - din partea Ministrului Educației din România, Ovidiu V. Năftănăilă - prim colaborator al Ambasadei României în Republica Moldova, Monica Babuc - director al Institutului Cultural Român „Mihai Eminescu” din Chișinău.

Cu deosebit interes a fost ascultată, de cei aproximativ 400 de participanți, prelegerea acad. prof. Ioan Aurel Pop, președintele Academiei Române de la București, cu tema “O paralelă între două Țări: Transilvania și Basarabia”. Moderatorii acestui moment festiv au fost: Igor Șarov- Rectorul Universității de Stat din Moldova și Ștefan Purici- Prorector al Universității “Ștefan cel Mare” din Suceava.

Președintele de onoare al Congresului a fost nominalizat Acad. Alexandru Zub, director onorific al Institutului de Istorie “A.D. Xenopol” din Iași, al Academiei Române. La peste 92 de ani Academicianul și Profesorul A. Zub, trecut prin temnițele comuniste la sfârșitul anilor ’50-începutul anilor ’60, pentru “atitudini naționaliste burgheze”, adică manifestări patriotice ca student în Istorie la Iași, primește, peste ani, obolul meritat din partea colegilor de profesiune, pentru atitudinea sa fermă pusă în slujba națiunii și vasta sa operă științifică. Președinții Congresului au fost: Acad. Ioan Aurel Pop, Acad. Ion Tighineanu- președinții celor două Academii, Prof. Igor Șarov și Prof. Mihai Dimian- Rectorii celor două universități.

În cele 66 de secțiuni, 21 susținute la Chișinău în 28 VIII, și 66 la Suceava (29 și 30 VIII) s-au susținut 500 de comunicări, acoperind toate epocilor din istoria spațiului geografic românesc, de la Nistru până la Tisa, izvoarele Ceremușului bucovinean, Dunăre și Marea Neagră, evenimentele fiind încadrate în istoria regională și europeană a vremurilor în care s-au derulat. Nu au lipsit discuțiile pe marginea metodologiei predării Istoriei în zilele noastre. Deasemenea, s-au lansat nu mai puțin de 35 de cărți, apărute în ultimii doi ani, care au suscitat discuții și aprecieri fructuoase.

Prestigiul științific al comunității istoricilor orădeni rezultă și din prezența în Comitetul Științific al Congresului a colegilor: prof. univ.dr. Sorin Șipoș –Prorector și prof. univ.dr. Gabriel Moisa – Decan al Facultății de Istorie, Relații Internaționale, Științe Politice și Științele Comunicării din Oradea.

Și de astă dată istoricii orădeni au fost inițiatorii organizării și moderatorii a trei Secțiuni: “Între Occident și Orient: politici imperiale, mișcare națională, călători străini în spațiul românesc, în secolele XVII-XX” (Sorin Șipoș, Gh. Negru)- 13 comunicări; „Zarafi, cămătari și instituții bancare moderne în spațiul etno-geografic românesc (secolele XVIII-XXI)”(Mihai D. Drecin, Adrian Șimon)- 11 comunicări, “Probleme actuale ale științei istorice din România și Republica Moldova- între abordările tradiționale și noile direcții de cercetare” (Igor Șarov, Gabriel Moisa)- 6 comunicări. Autorii comunicărilor din Secțiunile de mai sus provin din întreaga țară și Republica Moldova, fiind universitari, muzeografi, arhiviști, cercetători în institutele Academiei Române, profesori din învățământul preuniversitar.

În afară de organizatorii și moderatorii celor trei secțiuni amintite mai sus, dorim să precizăm alți istorici orădeni prezenți cu comunicări: lector univ.dr. Laura Ardelean, lector univ.dr. Radu Românașu, lector univ.dr. Cosmin Patca, Dr. Florina Ciure- Șef Secție Istorie la Muzeul Țării Crișurilor, Dr. Delia Cora- Liceul Teoretic “Petőfi Șandor” Săcuieni/ Centrul de Studii Interdisciplinare “Silviu Dragomir” Oradea, Dr. Raluca Blaga – Liceul Teoretic din Valea lui Mihai. Mai amintim participarea a doi foști doctoranzi în Istorie ai Universității noastre care profesează în alte județe: Dr. Mirela Mocan- prof. la Liceul din Arieșeni/ Alba și Dr. Maria Pantea-cercetător științific la Universitatea “Vasile Goldiș” din Arad.

O surpriză plăcută a fost întâlnirea cu două foste absolvente ale Facultății de Istorie-Geografie din Oradea, promoția 1995, basarabene, care sunt profesoare la Liceul “Prometeu” din Chișinău. Împlinite profesional și familiar își aduc aminte cu nostalgie și recunoștință pentru anii de studenție petrecuți la Oradea, de dascălii lor și cunoștințele pe care le-au asimilat în anii de studiu. Este vorba de profesoarele Eugenia Negru și Rodica Eșanu. Ele au fost prezente cu comunicări într-o Secțiune a Congresului care a vizat “Abordări actuale, direcții și tendințe în didactica istoriei”. Cu alte cuvinte, cercetări metodico-didactice cu aplicabilitate în învățământul preuniversitar, locul unde se pun bazele sentimentului național panromânesc. Dorința lor de-a revedea plaiurile studenției ne face să le așteptăm cu drag în 2025, după cum le mulțumim pentru invitația de a vizita Basarabia.

Festivitatea oficială a deschiderii etapei a doua a Congresului, desfășurată la Suceava (29 VIII), a avut loc în aceeeași atmosferă academică, într-o prietenie panromânească vizibilă. După salutul oficialităților locale, au fost susținute trei comunicări în plen: Acad. Alexandru Zub, Acad. Victor Spinei (Întemeierea Statului medieval Moldova) și prof.univ. Gheorghe Cojocaru (Congresul al III-lea al Uniunii Scriitorilor din RSS Moldovenească: context, dezbateri, semnificații și impact).

În toate cele trei zile de comunicări și dezbateri, cunoscuta ospitalitate românească moldovenească s-a manifestat din plin. De la primirea congresmenilor, la cazare și organizarea meselor colegiale. Drept pentru care mulțumim din suflet organizatorilor.

Nu în ultimul rând, doresc să mulțumesc dlui. Rector prof.univ.dr.habil.ing. Constantin Bungău pentru sprijinul acordat deplasării unor colegi la Chișinău și Suceava, cu unul dintre microbuzele universității, și asigurarea cheltuielilor de transport.

Următorul Congres va avea loc la București în 2026. Capitala țării noastre trebuia, după Cluj-Napoca și Iași, să organizeze Congresul recent încheiat. Tărăgăneala organizării de către istoricii bucureșteni a dus la relocarea Congresului la Alba-Iulia,apoi,acum,  la Chișinău și Suceava. Sper ca, până în 2026, colegii din București, mai exact generația tânără care conduce instituțiile profilate pe cercetare și predarea Istoriei naționale, să lase politica deoparte și să se ancoreze în știința cu valențe național-patriotice.

Un ultim gând! Ce ar fi ca în 2028 Universitatea noastră să organizeze cel de Al VI-lea Congres al istoricilor români de pretutindeni? Cu alte cuvinte, Congresul să-și salte locația de la borna estică a românismului la cea vestică. Cu atât mai mult cu cât de un deceniu și jumătate activează, cu succese evidente, “Centrul de cercetări interdisciplinare <<Silviu Dragomir>> Oradea- Chișinău-Padova”. Până atunci, noile investiții în căminele și noua cantină studențească, reabilitarea pavilioanelor de învățământ A, B, C, a clădirii Facultății de Medicină și Farmacie, a Cabinetului medical, reînființarea Clubului Studențesc, dotarea modernă a sălilor de curs și seminarii, noile hale și laboratoare de cercetare, acreditarea “Centrului de cercetare istorică <<Silviu Dragomir>>” ca centru de cercetări socio-umane a Academiei Române- cu un număr de cercetători salariați – vor oferi Universității din Oradea imaginea unui centru universitar modern, în pas cu vremurile, cu posibilități de organizare a unor întruniri științifice naționale și internaționale la vârf. Este sarcina actualei și viitoarei conduceri a Universității, deopotrivă a generației mature, alături de cea tânără în conturare, a liderilor administrativi și profesionali, a colegilor din Departamentul de Istorie.

Este dorința și speranța unui Senior care nu știe unde va fi și cum va fi peste patru ani!