Muzeul Țării Crișurilor a inaugurat oficial expoziția permanentă de Etnografie, astfel că toate secţiile aşezământului bihorean sunt funcţionale şi deschise publicului. Circuitul expozițional etnografic prezintă cele mai relevante aspecte din viața de odinioară a locuitorilor din Țara Crișurilor, de la cultura spirituală la cea materială.

Secţia de Etnografie, amenajată în cadrul proiectului de finanțare RO-HU- 446, a fost inaugurată miercuri, 19 octombrie, în prezența jurnaliștilor.

„A fost un travaliu de câțiva ani, dar iată că am inaugurat și secția de Etnografie. Îi aduc, pe această cale, mulțumiri șefului secției de Etnografie, Ioan Goman, pentru tot efortul depus, întregului colectiv, dar și fostului manager al Muzeului Țării Crișurilor, Aurel Chiriac, care a fost mereu implicat în tot ce a însemnat această instituție, și a avut o legătură specială cu secția de etnografie”, a spus Gabriel Moisa, managerul Muzeului Țării Crișurilor.

Mulțumiri întregii echipe, inclusiv fostului manager, Aurel Chiriac, a adus și vicepreședintele Consiliului Județean Bihor, Călin Gal.

„Iată, instituția muzeului a atras și investit fonduri de trei milioane de euro și proiectul a fost implementat la timp. Nu mai departe de acum o lună am fost prezent și la inaugurarea secțiilor de Artă și Istorie, la etajul al doilea al muzeului”, a spus Gal.

Șeful secției de Etnografie a adus mulțumiri tuturor colegilor săi implicați în realizarea acestei expoziții permanente, de la cel care a creionat ideea, în anul 2009, Ioan Bodea, până la restauratori sau echipa tehnică care a ajutat la montarea exponatelor de mari dimensiuni. Acesta a realizat și o prezentare a sălilor de expoziție din cadrul secției de Etnografie.

„Expoziția se deschide cu câteva elemente simbolice care întâmpină vizitatorul, cum este poarta tradițională din lemn, simbol al hărniciei, un hambar, fântâna, simbol al comunității și loc de întâlnire”, a spus Ioan Goman.

„În partea stângă și în partea dreaptă se află săli expoziționale, fiecare cu o tematică, iar holurile de acces au fost amenajate ca o uliță. Avem o uliță a bisericilor și o uliță a târgului”, a menţionat șeful de secție. Ulița bisericilor are pe peretele din partea dreaptă fotografii de mari dimensiuni, alb-negru, cu biserici și case tradiționale, iar pe partea stângă exponate cum sunt obiectele din lut, ulcioare - inclusiv un ulcior cu patru «ţâţe» (gurguie, partea mai strâmtă de la gura ulciorului-n.r.) câte unul pentru fiecare membru al familiei - oale în care se ducea mâncarea la câmp sau așa numitele vase cu tâlc (pentru a bea din ele trebuia să cunoști un secret: se astupă cu degetul un orificiu aflat dedesubt pentru a curge zeama pe gât). După ce trec de poarta satelor unde se practicau meșteșuguri, vizitatorii au acces la sala care ilustrează tema obiceiurilor specifice ciclului vieții: nașterea, de la prima scaldă și leagănul-cărucior, la jucării și rechizite pentru copii, șezătoarea pentru tineri cu război de țesut, alaiul de nuntă, podoabe de nuntă, instrumente muzicale ca vioara cu goarnă sau țitera. Urmează trecerea din această lume cu simboluri ale crucii tradiționale din lemn și sala devoțiunii, cu obiecte de cult, inclusiv icoane pe lemn din secolele XVII-XVIII, cele mai vechi din colecția muzeului.

Sălile secției de Etnografie mai ilustrează obiceiuri de peste an (colindul și încondeiatul ouălor), ocupații ca păstoritul și agricultura, făcutul pâinii sau pomicultura, pescuitul, viticultura și apicultura. Cea din urmă ocupație, așa cum a explicat Ioan Goman, a fost precedată de „furtul” stupilor din pădure, de aceea, primii stupi realizați de gospodari se aseamănă cu cei sălbatici.

O altă sală este dedicată meșteșugurilor (lemnărit, fierărit, olărit) și alta desfacerii de obiecte. Ultimul hol, spre ieșire, este amenajat sub forma unei ulițe a târgului.

Toate sălile de expoziții beneficiază de fotografii sau filmări care completează exponatele.

Secția de etnografie poate fi vizitată de orădeni începând de joi, 20 octombrie.