Unul dintre cei mai importanți istorici și analiști politici ai Estului european, specialist în spațiul ex-sovietic, istoria serviciilor secrete sovietice și regimul Putin, Armand Goșu, a ținut vineri, 15 octombrie, o conferință urmată de o lansare de carte la Biblioteca Județeană. Goșu a vorbit despre „democrația suverană” din Rusia, despre relațiile cu România și despre modelul economic adoptat de Putin.

Evenimentul s-a desfășurat în amfiteatrul Bibliotecii Județene și s-a bucurat de prezența episcopului Greco-Catolic Virgil Bercea, a prefectului de Bihor – Dumitru Țiplea, a președintelui Consiliului Județean Bihor – Ilie Bolojan și a viceprimarului Oradiei - Arina Moș. Moderator a fost profesorul universitar Mihai Maci. Conferința a început cu o scurtă prezentare a noului număr al Revistei Familia, făcută de redactorul șef Mircea Pricăjan.

„Spre deosebire de alte țări unde se vorbește de instituții, Rusia a fost mereu a cuiva, a lui Stalin, a lui Gorbaciov, a lui Putin. Asta nu înseamnă însă că națiunea rusă este condamnată la autocrație. Problema Rusiei de astăzi este că nu își revine după perioada extrem de neagră a comunismului și după tranziția haotică din anii 90. Asta explică într-o oarecare măsură faptul că oamenii îl aleg pe Putin. Autocrația este mai mult una electorală. Există 10% din presă liberă, partide politice care mimează opoziția, societate civilă „fake” și o mică societate civilă autentică, strivită sub șenilele tancurilor. Rușii spun însă că trăiesc într-o „democrație suverană”, particulară, care, de fapt, nu este democrație”, a spus Armand Goșu, care a explicat că pactul social în Rusia este, de fapt, ceea ce în democrația occidentală înseamnă normalitatea, adică asigurarea de salarii și pensii la timp și cât se poate de mari, în schimbul drepturilor și libertăților. „Rușii au fost educați decenii întregi că ei sunt, dacă nu prima, cel puțin a doua putere mondială. Și, dintr-o dată, după căderea comunismului, descoperă că statul lor nu doar că nu îi proteja, ci e de-a dreptul „fake”. Din 88 democrația devine principala temă de dezbatere în Rusia, timp în care oamenii sunt tot mai săraci. După această perioadă, majoritatea rușilor au rămas în minte cu ideea că democrația înseamnă sărăcie, haos și mizerie. Faptul că cineva a ieșit în față, a restabilit ordinea și le-a umplut frigiderul a fost ca o salvare pentru ei”, a punctat Goșu.

Lumea criminală, braț la braț cu lumea politică

O altă particularitate a Rusiei este izvorâtă din melanjul care a pus bazele „democrației suverane” de astăzi, melanjul dintre lumea criminală și cea politică.

„Lumea criminală a controlat Rusia un deceniu, în anii 90. Ea aproviziona serviciile secrete rusești în acei ani. Într-o perioadă în care statul nu exista decât formal, nu ajuta și nu oferea nicio protecție, mafia a fost colacul de salvare, atât al serviciilor, cât și al populației. Ea conlucra cu statul în interesul cetățeanului. Știm asta pentru că mulți ofițeri din structurile Rusiei au fugit în Occident în acea perioadă și au povestit ce se întâmpla de fapt. În acest context, apare Putin, care, încă din copilărie, se visa agent secret. Toate evenimentele importante pe care le-a trăit până în 2009 au fost în anturajul KGB-ului. A avut relații importante cu lumea criminală în acea perioadă, cu diferite mafii din Sankt Petersburg. Există o linie de legătură, dacă vă uitați atent la acțiunile lui Putin, între ce a visat când era copil și ce a făcut și face în fruntea statului. Fiecare acțiune din viața lui e gândită și operată ca una a forțelor speciale”, a afirmat Armand Goșu, care a fost completat de Mihai Maci, caracterizând situația haotică din anii de după comunism, prin afirmația secretarului de stat american Henry Kissinger: „Uniunea Sovietică este Ghana cu arme nucleare”.

Modelarea Rusiei după chipul și asemănarea lui Putin este vizibilă și în ceea ce privește economia. Pornind de la studiile despre energie făcute de Putin în anii tinereții, economia Rusiei a fost construită în jurul resurselor energetice. „Se termină resursele, Rusia se prăbușește. Putin gândește economia ca un șeic din Golf. Tocmai de aceea acest European Green Deal care se pune încet în practică este cel mai mare coșmar și va face tot posibilul să îl submineze. Este moartea politicii lui”, a mai spus Goșu.

România, pierdută în spațiu

În ceea ce privește relația cu România, istoricul a subliniat că principala problemă a reprezentat-o „job description-ul” pe care România l-a primit din partea Occidentului încă de dinainte de Primul Război Mondial, acela de a fi piedică sau măcar frână în calea Rusiei. Cu o astfel de „misiune” nu prea mai ai cum să dezvolți relații de prietenie. Acestuia i s-au adăugat și o mulțime de gafe și alegeri greșite pe care România le-a făcut după 1989 (cum a fost preferința lui Iliescu față de Mihail Gorbaciov, când era foarte clar că Boris Elțîn va fi cartea câștigătoare). Tot cu gafe de acest fel a fost zădărnicită și relația cu Ucraina.

„Este o problemă de înțelegere a unor realități care se petrec în jurul țării. Lucru la care România nu a excelat deloc după 89. Nici la declararea independenței Ucrainei, România nu a înțeles că țara vecină este garantul unei granițe îndepărtate cu Rusia și că relația cu ea trebuie cultivată. Dacă vrea să conteze în regiune, România trebuie să treacă printr-un proces de regândire a relațiilor cu statele din jur”, a spus Armand Goșu.

Spre finalul conferinței, istoricul a răspuns mai multor întrebări venite din partea publicului. Una dintre ele l-a vizat pe succesorul lui Vladimir Putin.

„Cea mai credibilă variantă este aceea ca după ieșirea din scenă a lui Putin lucrurile să nu se schimbe. Putin va căuta probabil o soluție de ascensiune care să meargă pe aceeași direcție”, a răspuns Goșu.

La finalul conferinței, Armand Goșu a oferit autografe celor care au achiziționat cartea „Rusia, o ecuație complicată”. Apărută la Polirom, lucrarea constă într-o serie de interviuri cu Lucian Popescu, care au în centrul lor problemele din Rusia, Ucraina și Republica Moldova. Scopul ei, conform autorului, este acela de a explica și educa lumea cu privire la Rusia și la ce se întâmplă în acest spațiu, în contextul creșterii valului de manipulare și fake-news.

Evenimentul a fost organizat de Biblioteca Județeană „Gheorghe Șincai” și Revista Familia.