Festivalul Naţional de Artă Naivă şi-a deschis porţile în data de 16 octombrie, când sute de elevi şi profesori au trecut pragul Palatului Baroc pentru a viziona expoziţia care de această dată cuprinde şi sculpturi, gravuri şi pictură pe sticlă. Aflat la cea de-a doua ediţie, festivalul a fost precedat de o serie de acţiuni culturale, inclusiv Revista Familia asociind-şi numele în acest an cu evenimentul. De altfel, următorul număr al revistei va fi ilustrat cu lucrări din această expoziţie.

Cea de-a doua ediţie a Festivalului Naţional de Artă Naivă de la Oradea  a fost organizată de Asociaţia Artiştilor Naivi din România şi de Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Bihor, alături de Muzeul Ţării Crişurilor (partener principal), Direcţia Judeţeană pentru Cultură Bihor, Fundaţia Comunitară Oradea şi Revista Familia. "Este o iniţiativă îndrăzneaţă care a fost greu de realizat. Însă iată că s-a reuşit o nouă ediţie, în care avem o expoziţie consistentă din punct de vedere al stilurilor, şi aici mă refer la personalitatea şi talentul fiecărui artist", a spus managerul MTC, Aurel Chiriac. "Muzeul Ţării Crişurilor sprijină acest eveniment şi, la fel cum am spus şi anul trecut, sper ca următoarea ediţie să poată fi găzduită în noul sediu al instituţiei", a mai spus directorul. De asemenea, iniţiatorul acestui festival, Mircea Stroe, a ţinut să le mulţumească tuturor partenerilor evenimentului şi a subliniat nevoia de a avea astfel de evenimente culturale în oraşul nostru, nevoie confirmată de numărul mare de vizitatori.

Festivalul nu ar fi fost posibil în acest an fără sprijinul Centrului Judeţean pentru Promovarea şi Conservarea Culturii Tradiţionale Bihor. "Suntem aici în număr mare, prezenţi la o expoziţie sprijinită de prof. univ. dr. Aurel Chiriac, o expoziţie acceptată de criticul de artă Ramona Novicov, ceea ce înseamnă că acest gen de artă este preţuit şi merită promovat", a spus asist. univ. dr. Anca Popescu Raţiu, consilier de specialitate în cadrul CJPCCT Bihor. "Am fost bucuroşi să sprijinim - aproape în totalitate - ediţia din acest an şi ne exprimăm dorinţa de a sprijini şi ediţiile viitoare, dacă vom avea posibilitatea.Artiştii prezenţi astăzi aici introduc publicul în lumea lor de vis. Lucrărilr lor se apropie de suprarealism, iar autorii acestor subiecte nu sunt naivi, ci sunt artişti puri", a mai subliniat Anca Popescu Raţiu.

Premiere în festival

Ediţia din acest an a Festivalului Naţional de Artă Naivă a stabilit premiere, pe lângă tablourile pe pânză, orădenii putând admira gravuri, sculpturi sau pictură pe sticlă.

Sculptura naivă are reprezentanţi de seamă în România. Gheorghe Ciobanu şi Costel Tănase sunt printre cei mai cunoscuţi pentru creaţiile lor. Primul este un perfecţionist al detaliului, figurile cioplite în lemn fiind adesea migălite excesiv. "Prin concentrarea mea asupra detaliului vreau să arăt perfecţiunea lucrului lui Dumnezeu, frumuseţea şi poezia creaţiei Sale", spune Gheorghe Ciobanu. Figurile antropomorfe şi altoreliefurile sunt specialitatea lui Costel Tănase, un alt sculptor bine cotat. "Lemnul este mai greu de descifrat decât culorile, este un material mai... ermetic, uneori îţi trebuie zile sau săptămâni în şir până să descifrezi ce se ascunde între fibrele unui trunchi de copac", este de părere artistul. Andra Bîrsan, Ion Zaiţ, Marius Ştefan şi Vasile Ivănuţă fac parte din pleiada de creatori şcoliţi şi lansaţi la Şcoala de Arte din Botoşani, de către profesorul Victor Hreniuc. Linogravura (în linoleum), cologravura (în carton) sau xilogravura (în lemn) sunt tenici de relief înalt, care necesită mai întâi sculptare cu dăltiţa, apoi colorare şi imprimare prin presare.  Cel mai tânăr artist naiv prezent în festival este orădeanul  Raul Murg. Deşi  are doar 17 ani, creaţiile lui denotă maturitate, mai ales că băiatul pictează pe sticlă, un procedeu dificil, deoarece imaginea trebuie poziţionată invers. Pe lângă invitaţii de anul trecut, la ediţia din acest an sunt prezenţi şi invitaţi noi, artişti naivi de mare calibru, care expun în Oradea pentru prima dată la acest nivel: Mihai Vintilă, Paula Iacob, Costică Onuţă sau Petru Mihuţ. "Cu ajutorul acestei manifestări culturale pe care o văd de mare viitor, Oradea va fi pe harta artei naive alături de Paris, Zagreb, Bruxelles şi alte oraşe importante unde această artă este foarte apreciată", susţine şi Mihai Vintilă, considerat fondatorul "şcolii de la Reşiţa".