Gala Operei 2013 - Cornel Durgheu a primit titlul de Senior al Cetăţii

16 personalităţi onorate în acest an

"În cele două seri de spectacol, 23 şi 24 februarie 2013, după ora 18.00, zeci de taximetre i-au preluat pe Seniorii Cetăţii de la hotelurile unde erau cazaţi, creînd pentru privitorii de pe stradă momente de nedumerire. Toată atenţia a fost îndreptată către enigmaticele şi fastuoasele prezenţe ale personalităţilor care îşi purtau paşii pe covorul roşu ce ducea spre marele bal al Operei din Cluj", îşi aminteşte profesorul Cornel Durgheu, menţionând că ţinuta specială pe care invitaţii au purtat-o cu această ocazie a dat momentelor celor două seri o semnificaţie şi solemnitate aparte. "Personalităţile care au fost recomandate pentru a primi diplomele şi medaliile au fost selecţionate de către organizatori, având la bază criterii speciale, prin serioase şi prelungite consultări. Astfel, s-a ajuns în momentul sărbătoresc al Seniorilor Cetăţii la cele 16 personalităţi onorate în acest an", a mai spus interlocutorul nostru.

Primul orădean intrat în Cartea Recordurilor

Profesorul universitar doctor Cornel Durgheu este primul cetăţean orădean care a intrat în Cartea Recordurilor şi primul om de cultură din spectrul universitar academic orădean care a fost ales pentru a i se decerna titlul de "Senior al Cetăţii". Doctor în Istoria Artelor, avându-l printre conducători şi pe profesorul Raoul Şorban, Cornel Durgheu a obţinut nota 10 (şef de promoţie!). A absolvit Secţia de Sculptură a Academiei de Arte Plastice „Ion Andreescu" din Cluj-Napoca (1974-1978), clasa Löwith Marc Egon, iar în anul 1995 s-a numărat printre principalii fondatori ai Facultăţii de Arte Vizuale din cadrul Universităţii din Oradea. Lucrarea sa de licenţă, „Burebista", realizată din beton armat, a fost amplasată în oraşul Floreşti. Între anii 1972-1974 a participat la cursuri de regie şi actorie la Centrul Naţional din Bucureşti, avându-i coordonatori pe maeştri Liviu Ciulei, Manole Marcus, Alecu Popovici, D.T. Popovici ş.a. A iniţiat Simpozionul Naţional de Sculptură „Copiii şi istoria". S-a preocupat cu rară pasiune şi perseverenţă de destinul artistic al copiilor din Ţara Lioarei, iniţiind cursuri de ceramică populară tradiţională, expoziţii itinerante de artă plastică în zona Beiuş-Salonta, a ţinut lecţii deschise, dar l-a preocupat, în prim plan, educarea în acest sens, a educatorilor şi a institutorilor. A avut o prezenţă activă remarcabilă la toate saloanele de artă plastică orădene, iar expoziţiile sale personale au fost organizate atât în ţară cât şi în străinătate. În palmaresul ştiinţific s-au adunat numeroase comunicări şi participări la dezbateri tematice, cum au fost cele de la Detmold-Lage-AKL (Germania), din anii 1999, 2000 şi 2002, Bilefeld - Germania (2003), Bruxelles - Belgia (1999), Bari-Altamura (Italia, 2006) ş.a. În Editura Universităţii din Oradea a publicat, între altele, volumele „Sculptura Monumentală din Bihor" (2007) şi „Bihor: Istorie, Evoluţie şi Civilizaţie Artistică Plastică" (2007). Numeroase lucrări şi-au găsit locul binevenit în publicaţii de specialitate şi academice. Lucrările sale de Artă Monumentală şi Spaţială se regăsesc în comuna de graniţă Sînnicolau-Român - Obelisc închinat eroilor (beton armat, 1970), „Constantin Brâncuşi" (bust turnat în bronz, 1993), „Avram Iancu" (bust turnat în bronz, Oradea, 1994), „Lucian Blaga" (bust şi relief monumental, bronz, Oradea, 1995), „Onisifor Ghibu" (bronz, Oradea, 1995), Monumentul martirilor „Ciordaş şi Bolcaş" (bronz, Beiuş, 1995), Bustul monumental „Horea" (bronz, Marghita, 1996), Monumentul eroilor, Homorog-Bihor (marmură, 1998), Monumentul „Avram Iancu", de la Salonta (bronz şi marmură, 2002), Bustul monumental „Mitropolit Nicolae Bălan" (bronz, Sibiu, 2004), Monumentul cepei, la Pericei-Sălaj (tablă de cupru bătută, 2007), Monumentul „Memoria timpului" (Ţeţchea-Bihor, inox, 2008), Monumentul Eroilor de la Vîrciorog-Bihor (beton placat, 2011) ş.a.

"Seniorii Cetăţii 2013"

IPS Mitropolit Andrei Andreicuţ, PS Florentin Crihălmeanu, profesorul Ioan Bolovan, patronul echipei CFR luj, Arpad Paszkany sunt doar câteva dintre personalităţile care au fost distinse cu titlul de „Seniorii Cetăţii" 2013, la Balul Operei, din afara Clujului fiind premiat sculptorul prof. univ. dr. Cornel Durgheu. Alţi premianţi au fost: profesorii Oliviu Pascu, Dumitru Zdrenghea, Constantin Rîpă şi Demostene Şofron sau scriitorul Marcel Mureşeanu. Distincţiile "Seniorii Cetăţii" au fost înmânate de către scriitorul Constantin Mustaţă, rectorul UBB Cluj, Ioan Aurel Pop, şi preşedintele Academiei Române, Ionel Haiduc. Pe scena Operei din Cluj, în decursul celor cinci ediţii ale "Seniorilor Cetăţii" au păşit pragul scenei Operei clujene mari personalităţi ale culturii româneşti legate în mod special de Cetatea Clujului, oameni care au crescut şi s-au format în cetadela academică clujeană. "A fost un moment de o înaltă simţire şi emoţie artistică, oelevată şi prestigioasă manifestare, născută în spiritul Cetăţii Clujului, după modelul imperialei Viene - Balul Operei, un eveniment care dăruiete comunităţii clujene şi transilvane, la capătul unui an de muncă şi creaţie, tot ceea ce au ei mai valoros", ne-a mai declarat sculptorul Cornel Durgheu, menţionând că acest eveniment reprezintă un prilej de o emoţionantă "întâlnire a creaţiilor din toate domeniile artelor cu Cetatea şi seniorii ei". Din păcate, de câţiva ani, sculptorului i-a fost luat practic dreptul la exprimare fiind practic evacuat din atelierul în care lucra în Cetatea Oradea. De ani buni, artistul bate la porţile oamenilor zilei pentru 50 mp atât câţi i-ar fi necesari pentru a se manifesta artistic. Sperăm că recunoaşterea meritelor artistului în mediul academic al Clujului, va genera reevaluarea artistului la el acasă.

Balul Operei din Cluj ar putea fi pentru noi, orădenii, un exemplu de preţuire şi protejare a unor minţi locale, care şi-au adus o contribuţie constructivă şi luminoasă înălţând Cetatea orădeană până la cele mai înalte culmi. Este nevoie, să cinstim cu respect şi demintate personalitatea şi memoria unor oameni de seamă ai urbei de pe Crişul Repede, pentru a prezenta o lume care a fost, dar şi o lume şi o istorie pe care le avem azi, cu obligaţia să păstrăm cu sfinţenie moştenirea lăsată de ei.