La Primăria Oradea a avut loc ieri, "Seminarul 5 S Public - Strălucire japoneză pentru oraşele României". Acest eveniment a fost organizat împreună cu Institutul Kaizen România, care a recomandat călduros însuşirea unor deprinderi nipone pentru un oraş mai curat şi, implicit, o viaţă mai bună.

Reprezentanţii Institutului Kaizen din Japonia le-au prezentat angajaţilor Primăriei Oradea şi agenţilor din cadrul Poliţiei Locale experienţele şi proiectele lor vizavi de acţiunile voluntare de curăţenie, pe care le-au desfăşurat atât în Japonia, cât şi în alte colţuri ale lumii. În japoneză cuvânul "Kaizen" înseamnă îmbunătăţire continuă. La acţiunile publice voluntare de curăţenie din Japonia - "Ţara cu cel mai ridicat standard de viaţă socială" participă întodeauna miniştri, oameni politici, preşedinţii unor companii multinaţionale, muncitori, pensionari, elevi etc. "Dacă fiecare din cei 700 de angajaţi ai Primăriei ar ridica o hârtie, o mizerie de jos, acţiunea lor s-ar reflecta cu siguranţă într-un mediu mult mai curat. Exemplul japonez este unul de apreciat", a precizat primarul Ilie Bolojan, în deschiderea conferinţei. De asemenea, preşedintele Institutului Kaizen România, dr. ing. Julien Bratu, a vorbit despre criză, care poate avea şi efecte pozitive. "Am învâţat să ne plângem de criză prea mult. În tradiţia japoneză, criza poate fi privită atât ca o constrângere, ca un necaz, dar şi ca un motiv să îmbunătăţim ceva. În călătoriile lor prin lume, japonezii au observat tentaţia risipei. Atitudinea kaizen respinge acest aspect negativ şi îl îndeamnă pe om la o îmbunătăţire continuă, începând cu curăţenia mediului în care trăieşte", a declarat Julien Bratu. În cadrul seminarului au luat cuvântul: preşedintele Asociaţiei Clean Up Japonia - Yoshihito Tanaka, vicepreşedintele Asociaţiei Clean Up Japonia - Toshio Chigusa, preşedintele Academiei de Poliţie, Prefectura Yamanashi - Toru Shimizu, reprezentantul Kaizen Institute Consulting Group - Brad Schmidt şi directorul Qvarter Back Consulting - Seiji Nakajima. "Făcând altcineva curăţenie pentru noi, nu apreciem şi nici nu reuşim să păstrăm. Lucrurile pe care poţi să le faci singur, trebuie să le faci. Dacă vedem o mizerie pe jos, noi trebuie să fim aceia care o ridicăm. Noi, trebuie să fim cei dintâi care facem curăţenia. Mediul în care trăim este foarte important, iar statisticile au demonstrat, că în cartierele din oraşele, în care voluntarii japonezi au făcut curăţenie, a scăzut rata infracţionalităţii", a precizat preşedintele Asociaţiei Clean Up Japonia, Yoshihito Tanaka.