Consiliul Județean Bihor a fost joi, de la ora 9.30, gazda conferinței „Orașe și comunități. Viziune 2030”, un eveniment dedicat dezvoltării comunităților cu ajutorul tehnologiei. Două concluzii importante s-au desprins din intervențiile invitaților. Prima este aceea că pandemia ne-a făcut să conștientizăm că orașele inteligente nu sunt doar un moft și a doua, că trăim o perioadă propice reformelor și schimbării.   

Conferința a pornit de la întrebarea „De ce Oradea este considerat unul dintre cele mai bune exemple pentru eficiența administrației locale?”, la care a răspuns fostul primar Ilie Bolojan.

„Pe noi ne-a ajutat mult și geografia, pentru că deficitul național de infrastructură a făcut ca investițiile să se concentreze acolo unde nu era nevoie de rețele mari de drumuri. Acest handicap a fost pentru noi un avantaj. Apoi, patrimoniul pe care l-am moștenit pentru că nu am avut un oraș în care arhitectura să fi fost distrusă și în locul ei să fie construite blocuri din acelea precum cutiile de chibrituri. Am renovat, dar am avut și ce renova. Controlul bugetelor a fost un factor important. Oradea este și astăzi orașul cu cele mai mici cheltuieli de personal 13-14%, iar asta a însemnat că am avut bani de investiții. Un alt lucru important a fost accesarea de fonduri europene. Cumulat, pe lângă banii de la Primărie, am avut anual bugete de peste 500 de milioane de euro. La asta se adaugă o majoritate stabilă în Consiliul Local, pentru că altfel ai contestații și te împiedici de tot felul de chichițe când vrei să faci ceva. Contează mult și capacitatea de a-ți asuma niște riscuri și niște decizii nepopulare”, a spus președintele Consiliului Județean Bihor, Ilie Bolojan, care a mai adăugat despre restructurarea făcută în aparatul administrației județene că „acum la CJ lucrăm cu jumătate din personal, la fel de prost ca înainte”.

Digitalizarea nu este un moft

Prefectul Dumitru Țiplea a vorbit apoi despre proiectul de impementare a unor linii de comunicare mixte pe hârtie și digital și despre constituirea consiliilor locale din județ în format on-line.

Printre invitați s-a numărat și primarul din Piatra Neamț, care a spus că administrația Bolojan ar trebui să fie un manual pentru primari, mai ales pentru cei noi.

„La un an de la începutul pandemiei, acum când folosim zilnic instrumentele IT, conștientizăm cu toții că SmartCity nu este un moft. Oradea ne arată că se poate face administrație performantă și în România. La Piatra Neamț suntem în situația în care dincolo de construirea unui oraș Smart avem de rezolvat probleme sistemice, curente, cum este încălzirea, rețeaua de canalizare etc.” a spus Andrei Carabelea, primarul municipiului Piatra-Neamț.    

Noul City Manager Mihai Jurca a vorbit apoi despre rețeta dezvoltării Oradiei, subliniind insfrastructura IT și planurile în domeniul digitalizării pe care muncipalitatea le are.

A urmat Sabin Sărmaș, președintele Comisiei pentru Tehnologia Informației și Comunicații din Camera  Deputaților și fost șef al ADR Nord Vest, care a subliniat că implementarea de măsuri IT, digitalizarea și debirocratizarea nu înseamnă doar scurtarea timpului în care se realizează lucruri, ci și economii masive la bugetele instituțiilor publice. „Anul acesta vom avea licitația pentru 5 G. Ea va schimba radical calitatea vieții în special în zone rurale”, a spus Sabin Sărmaș.

Autobuze care se conduc singure în Talin

Niculae Havrileț, secretar de stat în Ministerul Energiei, a vorbit despre proiectele derulate împreună cu Oradea, cum este cel al Centrateli Termice, și a spus că așteaptă și alte proiecte ale administrațiilor locale din țară.

Invitata specială a conferinței a fost ambasadoarea Estoniei, Ingrid Kressel Vinciguerra, care a vorbit despre digitalizarea în țara ei. „Noi am început digitalizarea mult mai devreme, la jumătatea anilor 90. Prima adresă de e-mail am avut-o în 1997. În 1996 lucram deja la educație, implementând clase de IT în școli. Cunoștințele și capacitatea de a le utiliza sunt mult mai importante decât tehnologia însăși dacă te interesează ca societatea să se dezvolte în ansamblu, instituțiile să se digitalizeze, iar interacțiunea cu ele să fie eficientă. Astăzi avem educația IT sub diferite forme încă de la grădiniță. În Estonia toate instituțiile au servere proprii care comunică între ele. Pentru a păstra siguranța folosim block chain. 98% din serviciile din Estonia sunt online. Nici noi nu am început cu toate odată. Digitalizarea s-a făcut pe rând. Astăzi în Talin avem autobuze care se conduc singure și o mulțime de roboți”, a spus ambasadoarea, care a subliniat însă că totul trebuie să înceapă cu asigurarea unui cadru legislativ.

Un exemplu irlandez

Foarte interesantă a fost și prezentarea lui Marcel Heroiu, specialist în dezvoltare urbană la Banca Mondială. Conform acestuia ritmul de dezvoltare al României este unul foarte accelerat.

„În 2000 România era la 20% din media PIB-ului european, iar în 2020 am ajuns undeva la aproximativ 70%. Depășim deja țări cu economii bine conturate, precum Grecia sau Croația. Dacă ritmul continuă în următorii ani vom ajunge din urmă Ungaria și Polonia în ceea ce privește PIB-ul pe cap de locuitor. Întrebarea este ce model dorim să urmăm în continuare? Pe cel al Greciei, care s-a dezvoltat puternic la intrarea în UE și s-a plafonat, sau pe cel al Irlandei care continuă să performeze. Irlanda a profitat de faptul că vorbește engleza, de fondurile Europene și au pendulat între piața de desfacere a Regatului Unit și cea a SUA. Au înțeles repede că o economie e suma oamenilor care o compun și au atras firmele cele mai importante din lume. 5 dintre aceste firme creează profituri care sunt dublu PIB-ului României într-un an. Este, așadar, esențial să dezvoltăm un acces spre piața SUA să atragem firme puternice în România”, a spus, printre altele, Marcel Heroiu.

Foarte important a fost și mesajul lui Dragoș Dincă, profesor la Școala Națională de Studii Politice și Administrative, care a concluzionat, în urma unor studii efectuate, că „anul 2021 este unul propice schimbărilor, al reformei în instituţiile publice. Oamenii sunt dispuși să accepte schimbarea mai mult ca înainte, dar trebuie să ținem cont că, pe măsură ce timpul trece și nu facem nimic, acest moment va fi ratat”. 

Conferința „Orașe și comunități. Viziune 2030” și-a propus să găsească și să promoveze modele de bunele practici în cât mai multe orașe din țară. Ea a fost organizată de JumpToSmart.ro și SMARTiCITY și face parte din seria de evenimente dedicată dezvoltării sustenabile a orașelor din România.