"De-a lungul veacurilor, credința noastră creștină de aproape 2000 de ani și limba au reprezentat cei doi stâlpi ai dăinuirii poporului român, ai culturii noastre, în același timp elemente esențiale prin care ne-am integrat în cultura și civilizația europeană", a spus președintele Academiei Române, Ionel-Valentin Vlad, în cadrul sesiunii cu tema "Identitate națională", desfășurată ieri în aula Academiei Române, transmite Agerpres.

Preşedintele Academiei a omagiat personalitatea lui Mihai Eminescu și moștenirea pe care a lăsat-o. "Mihai Eminescu nu a fost numai un poet de geniu, ci un spirit enciclopedic, un publicist curajos, un dramaturg și un prozator de talent. A fost făuritorul limbii române moderne sau, după inspirata caracterizare a lui Titu Maiorescu, 'punctul de plecare pentru toată dezvoltarea viitoare a veșmântului cugetării românești'. Moștenirea lăsată de Mihai Eminescu este enormă. Frumusețea limbii românești, profunzimea gândirii, dragostea de patrie, de trecutul și de tradițiile poporului român, toate se regăsesc în opera lui poetică, de prozator și de publicist care a văzut lumina tiparului, dar și în manuscrisele rămase, adevărate exemple de trudă intelectuală", a subliniat acad. Ionel-Valentin Vlad.

Președintele Klaus Iohannis a pledat pentru implicarea în crearea cadrului potrivit pentru un învățământ bazat pe performanță și meritocrație și pe identificarea și promovarea la cel mai înalt nivel a adevăratelor talente. Iohannis a arătat că Ziua Națională - 1 Decembrie și consacrarea zilei nașterii lui Mihai Eminescu ca Zi a Culturii Naționale formează "axa identitară a națiunii".

Patriarhul Daniel, membru de onoare al Academiei Române, a vorbit în cuvântul său despre Biserica Ortodoxă Română și păstrarea identității naționale, afirmând că Biserica a cultivat în conștiința poporului român necesitatea păstrării limbii, credinței, unității și identității etnice.

"Limba română și credința creștină românească sunt componente fundamentale ale ființei și identității poporului român", "negarea uneia dintre aceste componente" reprezentând "un atac asupra identității poporului român". (...) "Astăzi, într-o lume globalizată și secularizată, nivelatoare de identități culturale pentru câștig de capital financiar imediat, România trebuie să-și păstreze identitatea și să își promoveze simbolurile și valorile spirituale", a spus patriarhul Daniel, pentru care "piața globală și sistemul informațional mondial nu pot suplini pierderea identității spirituale a unui popor".

Acad. Eugen Simion, președintele Secției de filologie și literatură, a pledat pentru renunțarea la "pedagogia negativității pe care o practică media românească". "Nu poți să deschizi vreodată televizorul să nu auzi 'Ce vreți domne', români, așa sunt!'. Nu e adevărat. Un popor care a dat niște poeți uriași și artiști, un popor care a dăinuit 2000 de ani și care a creat o cultură și o limbă, un popor care a stat secole de-a rândul sub stăpâniri străine și și-a păstrat și limba și identitatea nu este un popor de nimic, nu trebuie să-l jignim", a spus Simion, răsplătit cu îndelungi aplauze.

El a atras atenția totodată că nu se poate vorbi fără noimă despre Biserică. "Biserica românească a fost, într-adevăr axul nației, împreună cu cultura, cu limba. Biserica ne-a ținut. Țărănimea română credincioasă ne-a ținut istoria noastră. Și cum țărănimea românească nu mai există, n-o mai poate ține, ar trebui s-o facă intelighenția românească", a afirmat academicianul.