Arhivele Naţionale - Serviciul Judeţean Bihor s-a mutat, începând de ieri, în casă nouă, punându-se capăt unei lungi perioade de pribegie. În cei 60 de existenţă, noul sediu de pe strada Traian Blajovici este cel de-al şaptelea spaţiu în care funcţionează instituţia. Chiar dacă sediul a fost inaugurat, pentru cercetători  activitatea se va relua abia peste un an, atunci când se va finaliza mutarea celor 9.000 de metri liniari de documente.

Sediul inaugurat la Oradea este cel mai performat din ţară, din punct de vedere al condiţiilor de depozitare. Astfel ia sfârşit şi calvarul angajaţilor şi cercetătorilor care studiau în vechile săli ale Cetăţii Oradea, unde pe timp de iarnă erau maxim 4-5 grade peste zero.  Serviciul Judeţean a luat fiinţă în anul 1951 şi, până în prezent, a avut şase sedii. Instituţia bihoreană se situează pe locul cinci pe ţară ca şi cantitate de arhivă păstrată, mai exact 1.105 fonduri şi colecţii arhivistice, în cantitate de 9 km. Cel mai vechi document este datat cu anul 1291, fiind un act de donaţie al Capitlului din Arad privind moşia Cubli pentru Grigore şi fraţii săi. AN-SJ Bihor, chiar dacă poate fi catalogat ca un important depozitar de documente arhivistice, instituţia şi-a desfăşurat activitatea în cele mai improprii condiţii. „Am îndurat cumplite ierni în Cetate. În plus, aici iarna ţinea cu două luni mai mult decât în oraş", a precizat Bujorel Petru Dulgău, directorul AN-SJ Bihor, în ultima vizită organizată la vechiul sediu din Cetate, înainte de tăierea panglicii de la imobilul de pe strada Traian Blajovici. Demersurile pentru un nou sediu a arhivisticii bihorene au început înainte de anul 2000, atunci când s-a turnat fundaţia. A urmat apoi o lungă perioadă de stagnare, lucrările urmând să se reia, cu mai multă forţă economică, în anul 2006. Finanţarea a fost asigurată de către Ministerul de Interne, valoarea lor ridicându-se la 12 milioane de lei. Executantul lucrărilor a fost Construcţii Bihor.  „În 2005 am realizat că se impune un sediu nou pentru Arhive. Am plecat de la considerentul că identitatea şi istoria noastră naţională trebuie păstrate în bune condiţii. În plus, o parte din documente riscau să fie mutate la Alba Iulia sau Vâlcea, înstrăinând istoria şi punând pe drumuri mii de solicitanţi sau specialişti. Este singura construcţie din România care îndeplineşte condiţiile de arhivare", a declarat chestorul Liviu Popa, şeful Inspectoratului Judeţean de Poliţie Bihor. Tăierea panglicii a fost precedată şi de o slujbă de sfinţire a noului sediu, oficiată de preotul Ioan Mircea Ghitea.  Noua construcţie este proiectată cu un demisol, parter şi trei etaje unde vor funcţiona două săli de studii, birouri, depozite, dependinţe, dar şi un adăpost antiaerian. Noul spaţiu de depozitare a documentelor a fost mărit cu peste 1.000 de metri liniari peste cât „măsoară" actualmente fondul din Bihor. Suprafaţa construită este de 3.800 mp. De asemenea, condiţiile microclimatice corespund reglementărilor în domeniul păstrării documentelor arhivistice, la temperaturi de 18-24 grade C, respectiv o umiditate de 50-60%. „Noua construcţie răspunde cerinţelor actuale. Clădirea e prevăzută cu instalaţii de încălzire, faţă de sobele de teracotă din Cetate, instalaţii de stingere, trepte automate de evacuare a fumului, ascensor. De asemenea, imobilul este prevăzut cu un adăpost antiaerian în suprafaţă de 12 mp. „Adăpostul are pereţi groşi de 30-40 cm şi este prevăzut, în caz de explozie a unei bombe, cu un tunel de evacuare, în lungime de 10 m, care poate asigura evacuarea angajaţilor în afara clădirii", ne-a declarat dirigintele de şantier Ovidiu Sime, din cadrul IPJ Bihor. Chiar dacă noul sediu s-a bucurat de o deschidere oficială, până la funcţionarea instituţiei la parametri normali va mai trece încă un an. Imobilul, care are toate dotările necesare, va fi „populat" de documente abia de zilele următoare. Mutarea pare să fie un proces anevoios, abia în iunie 2013 cercetătorii urmând să-şi recapete dreptul de a cerceta arhivele Bihorului.