Starea de alertă nu poate dura mai mult de 60 de zile şi cei care vin din străinătate nu mai sunt nevoiți să intre în carantină, dacă aduc un certificat medical care arată că nu au Covid-19. Suspecții pot fi, însă, izolați sau trimiși în carantină.

Legea cu măsurile care ar putea fi aplicate în starea de alertă a trecut miercuri seara de votul final din Parlament.

Azi, 14 mai, la ora 24.00, expiră starea de urgenţă şi, până la intrarea în vigoare a legii privind starea de alertă, adoptate miercuri seara de Parlament, se poate spune că în România, după expirarea stării de urgenţă nu mai sunt restricţii. Până luni, există un vid legislativ legat de restrângerea unor drepturi şi libertăţi. Cu toate acestea, ne putem aştepta ca Executivul să găsească o soluţie legală prin care să impună respectarea unor restricţii şi în weekend, dar acest lucru se va decide în şedinţa Guvernului de azi (la finalul textului este completarea prin OUG adoptată azi, pentru cele trei zile – n.r.).

 

Iată principalele reguli care te pot afecta în mod direct în timpul stării de alertă

Starea de alertă este declarată la nivel local şi naţional şi poate fi prelungită, însă nu cu mai mult de 30 de zile. În aceste condiţii, starea de alertă nu poate dura mai mult de 60 de zile. Această chestiune nu figura în forma iniţială a proiectului Executivului.

În timpul stării de alertă se poate suspenda activitatea restaurantelor, a hotelurilor, teraselor. În schimb, la terase pot fi servite băuturi şi mâncare dacă sunt respectate regulile de protecţie sanitară. Românii care intră în ţară sunt scutiţi de autoizolare şi de carantină instituţionalizată dacă prezintă un certificat emis de medic care să spună că este negativ la Covid-19. Certificatul trebuie tradus în română şi trebuie eliberat înainte cu maxim 48 de ore. Pentru cei care vin din Republica Moldova, regula nu se aplică. În continuare, suspecții de Covid-19 poţi fi izolat sau carantinat.

 

Unde se poartă masca

Vom fi obligați să purtăm măşti de protecţie care să acopere nasul şi gura în toate gările, autogările, porturile, aeroporturi şi staţiile de metrou, precum şi în orice mijloc de transport în comun. Magazinele din mall-uri rămân în continuare închise, însă există excepţii. Vor fi deschise magazinele din mall-uri cu suprafaţa de sub 15.000 de metri pătraţi. Magazinele individuale din mall-uri trebuie să aibă 500 de mp fiecare. Rămân deschise şi magazinele din mall-uri unde se vând electronice, electrocasnice, doar dacă vânzătorul poate livra produsele la domiciliu. Aceste magazine trebuie să aibă acces şi separat, prin exteriorul mall-ului. De asemenea, sunt deschise şi toate magazinele din mall-uri dacă asigură acces din stradă. Sunt deschise şi farmaciile, magazinele alimentare, curăţătoriile, serviciile de optică medicală.

 

La serviciu

Cabinetele stomatologice şi centrele de îngrijire personală (saloanele de înfrumuseţare, frizerii etc.) sunt deschise în starea de alertă. Angajaţii trebuie să poarte obligatoriu măşti.

La intrarea în instituţii publice, se va măsura temperatura. Şi în starea de alertă, angajatorul are dreptul, cu acordul angajaților, să își lase oamenii să muncească de acasă sau să modifice programul de lucru ori chiar atribuţiile.

Şefii instituţiilor publice care sunt în prima linie în combaterea Covid-19 (de exemplu, spitale, DSP), pot să întrerupă concediile de odihnă ale angajaţilor, concediile fără plată sau concediile de studiu.

Contractele colective de muncă sunt prelungite pe durata stării de alertă. Vor mai fi valabile încă 90 de zile după ce încetează starea de alertă. Poate fi, însă, pornită negocierea contractului, în termen de 45 de zile de la încetarea stării de alertă. Guvernul poate găsi măsuri speciale de sprijin pentru angajatori şi angajaţi. De asemenea, angajaţii aflaţi în stare de vulnerabilitate trebuie protejaţi. În proiectul de lege se mai arată şi faptul că dacă lucrezi pe drepturi de autor şi ai rămas fără muncă din cauza epidemiei, Guvernul poate stabili măsuri speciale pentru tine. Angajații din domeniul energetic, spitale, televiziune publică, transport public sau salubrizare nu au voie să declanşeze proteste în starea de alertă. Pentru angajaţii români care vor munci în străinătate, Guvernul este obligat să găsească măsuri speciale de protecţie. Nu se fac angajări în instituţii publice, deoarece toate recrutările sunt suspendate în starea de alertă. Aici fac excepţie instituţiile din prima linie în lupta anti-Covid 19 (spitale, DSP, Poliţie etc.)

 

Contravenţii, amenzi

Legea stabileşte şi ce fapte reprezintă contravenţie, precum şi amenzile pentru fiecare caz în parte. Amenzile variază de la 500 de lei la 15.000 de lei. Contravenţiile şi amenzile au fost introduse prin amendamente la Comisia Juridică a Camerei Deputaţilor şi au fost detaliate astfel încât să nu se repete situaţia cu amenzile din starea de urgenţă, declarate neconstituţionale pentru că erau prea generale.

 

Transportul public

Sunt impuse restricţii şi măsuri în privinţa transportului aerian, naval şi terestru. Măsurile sunt stabilite de Comitetul naţional pentru situaţii de urgenţă. În privinţa transportului aerian, autorităţile pot impune restricţii privind igiena şi dezinfecţia suprafeţelor. Asta e valabil şi pentru trenuri.

 

Examene şcolare în condiţii speciale

Cursurile din şcoli şi facultăţi sunt suspendate. Această suspendare poate fi impusă în timpul stării de alertă, dar poate depăşi starea de alertă. Cursurile vor continua în mediul online. Inspectoratele şcolare trebuie să asigure elevilor toate mijloacele pentru a putea participa la cursuri online. Elevii şi profesorii vor primi măşti atunci când vor merge la şcoală pentru examene,  însă doar din data de 6 iunie.

Examenele de Bacalaureat şi Capacitate vor fi derulate în condiţii speciale, în clase. Ministerul trebuie să asigure profesorilor şi elevilor măşti de protecţie. 

Institutul de Sănătate Publică recomandă ca pregătirea să nu aibă loc cu mai mult de 10 elevi într-o clasă şi să nu dureze mai mult de 3 ore. Pauzele nu vor fi organizate simultan. Accesul în şcoli va fi permis doar după dezinfecţia mâinilor şi verificarea temperaturii, care nu trebuie să depăşească 37 de grade. Potrivit proiectului de lege, examenele trebuie organizate în condiţii „de protecţie sanitară”, lista cu măsuri urmând să fie întocmită de ministrul Educaţiei Monica Anisie şi de ministrul Sănătăţii Nelu Tătaru. Probele au loc la finele lunii iunie. Activităţile sportive, turneele, antrenamentele, cantonamentele pot fi organizate, însă ministerele Tineretului şi Sănătăţii trebuie să stabilească regulile, într-un ordin comun.

 

Se redeschid muzeele

Primăriile vor deschide parcurile şi terenurile de sport.

Activitatea muzeelor, bibliotecilor, librariilor şi cinematografelor, precum şi evenimentele culturale în aer liber şi festivalurilor publice şi private se pot desfăşura, însă tot după ce miniştrii de la Sănătate şi de la Cultură stabilesc regulile într-un ordin. Dacă bibliotecile, muzeele şi cinematografele nu respectă regulile de igienă, activitatea va fi oprită.

 

OUG pentru starea de alertă

Guvernul României a adoptat o ordonanță de urgență care vizează cele trei zile nereglementate ce urmează expirării stării de urgență. Prin OUG se dă și definiția stării de alertă, a declarat, azi, ministrul de Interne, Marcel Vela.

Marcel Vela a prezentat OUG pentru modificarea și completarea unor acte normative cu incidență în domeniul managementului situațiilor de urgență și al protecției civile, spunând că urgența adoptării acestui proiect ține cont de faptul că în 15 mai încetează efectele decretului prezidențial 240/n 2020 de prelungire a Stării de Urgență în România.

„În acest context, obiectivul pentru care acesta a fost instituit, de refacere a stării de normalitate provizorie, trebuie urmărit în continuare, dat fiind că pericolul de răspândire a noului coronavirus există în continuare. Astfel, prin prezentul proiect de act normativ propunem modificarea unor acte normative un incidență în domeniul managementului situațiilor de urgență și al protecției civile, cum sunt OUG 21 / 2004, respectiv OUG 1 / 2014”, a spus ministrul de Interne.

În proiectul adoptat de Guvern se definește starea de alertă ca fiind „răspunsul la o situație de urgență, de amploare și intensitate deosebită, determinate de unul sau mai multe tipuri de risc, constând într-un ansamblu de măsuri cu caracter temporar. proporționale cu nivelul de gravitate manifestat sau prognozat al acesteia și necesare pentru prevenirea și înlăturarea amenințărilor iminente la adresa vieții, sănătății persoanelor, mediului înconjurător, valorilor materiale și culturale importante ori a proprietății”.

De asemenea, în OUG adoptată joi se reglează mecanismul de declarare, prelungire și încetare a stării de alertă la nivel local, județean sau național, prin hotărâri ale comitetelor pentru situații de urgență.

„S-au stabilit și criteriile care trebuie analizate pentru fundamentarea unor astfel de decizii, precum amploarea, densitatea și infrastructura existentă în zonă. Sunt aduse clarificări în ceea ce privește conținutul hotărârilor comitetelor pentru situații de urgență, care trebuie să cuprindă inclusiv măsuri pentru creșterea capacității de răspuns, asigurarea rezilienței comunităților și diminuarea impactului tipurilor de risc, condițiile concrete de aplicare a acestor hotărâri și destinatarii măsurilor”, a mai spus Vela.

Potrivit acestuia, Comitetul Național va funcționa sub conducerea primului ministru, care va avea calitate de președinte. Comitetul va avea trei vicepreședinți: ministrul Afacerilor Interne, ministrul Lucrărilor Publice și secretarul de stat șef al Departamentului pentru Situații de Urgență. Au fost incluși ca membri în Comitetul Național și inspectorul general al Inspectoratului General pentru Situații de Urgență și directorul general al Direcției Generale de Management Operațional din cadrul Ministerului Afacerilor Interne.