În perioada premergătoare marii sărbători a Botezului Domnului, preoţii din parohii merg şi sfinţesc casele credincioşilor prin stropire cu apă sfinţită (Agheasma Mare). Apa sfinţită cu care preotul stropeşte casele oamenilor poartă în sine o putere curăţitoare şi sfinţitoare a harului dumnezeiesc.

Acest moment mult aşteptat a reunit ieri şi familia Vrăbieş Mihai şi Viorica din Oradea, care l-au primit în mijlocul lor, pentru a le sfinţi casa, pe părintele Ion Alexandru Mizgan, de la Biserica cu hramul "Sfântul Apostol Andrei din Oradea. Cei doi soţi sunt buni credincioşi, Mihai Vrăbieş fiind consilier la biserică, iar soţia lui, membră în grupul coral al bisericii. "Sfinţirea casei reprezintă o mare bucurie pentru noi în fiecare an. Este un moment unic, pe care îl aşteptăm cu deosebită emoţie", ne-a mărturisit Viorica Vrăbieş. Părintele Ion Alexandru Mizgan a început sfinţirea caselor din 28 decembrie şi va continua până sâmbătă, în ajun de Bobotează, însă cei care nu sunt acasă în această perioadă trebuie să ştie că preotul va veni la sfinţit şi de Bobotează şi Sfântul Ion. "Zona pe care o acoperim, împreună cu părintele Vasile Bota, este de la Bulevardul Dacia până la Pompieri (n.r. - str. Sovata), reunind aproximativ 800 de familii", ne-a declarat părintele Ion Alexandru Mizgan. Potrivit acestuia, apa sfinţită este numită Agheasma Mare pentru că apa de la Bobotează are o putere deosebită, fiind sfinţită printr-o dublă invocare a Duhului Sfânt de către preoţi. "Sfinţirea apei are loc într-o slujbă solemnă, în care prin cântări şi rugăciuni se preamăreşte Botezul Domnului Iisus Hristos în apele Iordanului", a mai spus părintele Mizgan, menţionând că Agheasma Mare se săvârşeşte în ziua Bobotezei (6 ianuarie), după Sfânta Liturghie, în biserică sau în faţa bisericii. "La ţară, există obiceiul să se meargă în procesiune la marginea unui râu şi acolo să se facă slujba de sfinţire a apei. Originea slujbei Agheasmei Mari este Cetatea Ierusalimului unde s-a păstrat vie amintirea Botezului Mântuitorului Iisus Hristos în râul Iordanului. De aici s-a răspândit la Antiohia, la Constantinopol şi în întreaga Biserică Răsăriteană", a menţionat părintele Mizgan, adăugând că rânduiala slujbei Agheasmei Mari este atribuită de tradiţie Sfântului Sofronie, patriarhul Ierusalimului (+638), care a şi alcătuit frumoasa rugăciune de sfinţire a apei. Preotul mai spune că prin stropirea cu Agheasma Mare, credinciosul primeşte binecuvântare de la Dumnezeu, vindecare de boli, vindecare de patimi, alungarea demonilor etc. Potrivit învăţăturii Bisericii, Agheasma Mare poate fi consumată de credincioşi timp de 9 zile, la începutul zilei, pe nemâncate, până la Odovania Praznicului. Agheasma Mare se păstrează nestricată vreme îndelungată rămânând la fel de proaspătă şi bună la gust ca şi la momentul sfinţirii ei. Ea se mai oferă ca mângâiere sufletească credincioşilor opriţi de la Împărtăşanie în decursul anului bisericesc. Agheasma Mare trebuie păstrată de către credincioşi cu multă grijă, în loc de cinste, în special în locurile amenajate pentru rugăciune.