Primăria comunei Tinca şi Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Bihor au organizat duminică la Căminul Cultural din localitatea Girişu Negru un program folcloric omagial dedicat comemorării a 40 de ani de la despărţirea de marea artistă Elisabeta Pavel, cunoscută ca şi o „privighetoare a Bihorului".

Programul zilei de duminică a debutat cu o slujbă religioasă, la care au participat şi Corul Armonia al Bisericii Sf. Dumitru, preot Ioan Hinsu. La slujba de duminică oficiată de preotul paoh al Bisericii ortodoxe din localitate au participat sute de credincioşi, dar şi nenumăraţi invitaţi. Au asistat la sfânta slujbă de duminică senatorul PSD Ioan Mang, la ora publicării articolului fiind cel care ocupă şi funcţia de ministru al educaţiei în Guvernul Ponta, senatorul PNL Cornel Popa, candidat la şefia CJ Bihor, deputatul PSD Ioan Roman, preşedintele CJ Bihor, Dumitru Voloşeniuc şi primarul comunei Tinca, Teodor Coste. Slujba a fost urmată de un parastas de pomenire şi de sfinţirea mormântului Elisabetei Pavel. Aici, cunocuta interpretă de folclor Viorica Flintaşu a interpretat o doină în memoria artistei Elisabeta Pavel. Mai apoi, sătenii şi invitaţii au participat la sfinţirea Căminului Cultural din Girişu Negru, care poartă numele artistei. Căminul a fost renovat în cea mai mare parte pe durata mandatului actualului primar Teodor Coste, investiţia ridicându-se la 350.000 lei, bani proveniţi din bugetul CL Tinca, iar o parte venind şi din partea CJ Bihor. După inaugurarea oficială a clădirii căminului cultural, primarul i-a invitat pe toţi cei prezenţi, dealtfel în număr foarte mare, să ia parte la o masă de pomenire în memoria Elisabetei Pavel.  „Mă bucur că am reuşit să finalizez acest proiect important. Căminul cultural este un obiectiv important în viaţa comunităţii şi este important pentru fiecare locuitor al acestei comunităţi. Elisabeta Pavel, a cărei memorie o comemorăm azi a făcut prin cântecele sale cunoscute localităţile Girişu Negru şi Tinca, meritând toată consideraţia noastră", a spus în alocuţiunea sa primarul comunei Tinca, Teodor Coste. Pe scena căminului cultural „Elisabeta Pavel" din Giruşu Negru şi-au dat concursul în aplauzele asistenţei Ansamblul folcloric ,,Dumbrava" din Bălnaca, Ansamblul folcloric Şuncuiuş, iar ca invitaţi speciali în spectacol vor evolua  tinerii  solişti, Adriana Ştiube, Monica Blaga, Andrada Crăciun şi Adrian Bojan.

Despre Elisabeta Pavel

Născută în anul 1921, în Girişu Negru, în familia unor ţărani săraci, Elisabeta Pavel se stabileşte în capitală ca „menajeră" în casele unor oameni înstăriţi. In acest timp, participă, la sfârşit de săptămână, la întâlnirile bihorenilor aflaţi ca şi ea la muncă în capitală, unde pigmenta petrecerile cu cântece din Bihorul natal, refăcând oarecum atmosfera de-acasă şi aducând un strop de bucurie sau o lacrimă în colţul genelor participanţilor la aceste manifestări. Aici, pare-se, a descoperit-o Harry Brauner, care o ştia „fată în casă", ducând-o, apoi, la Institutul de Etnografie şi Folclor, unde i se vor înregistra câteva zeci de melodii din spaţiul bihorean, toate de o frumuseţe aparte. Impresionând, atât prin voce, cât şi prin autenticitatea pieselor şi interpretării, este invitată să înregistreze şi să colaboreze cu Radiodifuziunea Română şi cu câteva orchestrea şi ansambluri bucureştene, între care şi celebra Orchestră populară „Barbu Lăutaru". Acum şi aici va lansa superbele melodii devenite şlagăre: „Tragănă, nană, tragănă", „Bună dimineaţa, nană", „Adă, Doamne, trenu-n gară", „Vină, bade, de mă fură", „Când îmi zice mândra june", „Măi bădiţă, buze moi", „De când sunt, tot aşe-am fost", „Mărs-o badea la Tinca", „Vaiet de frate", „Place-mi mii să joc aci", etc., doine (trăgănate), cântece propriu-zise, cântece de joc, bocete, într-o interpretare fascinantă, apropiată de etimonul lor folcloric. S-a întors pe meleagurile natale, poate obosită de capitală şi  glorie, stabilindu-se la Oradea (1968), ca solistă a Orchestrei populare „Crişana", căreia i-a adus un spor de celebritate şi calitate. S-a stins din viaţă în l6 mai l972, măcinată de o boală necruţătoare, fiind înmormântată în satul natal, Girişu Negru, lăsând în urmă un model interpretativ greu de egalat, amintiri de neşters pentru cei care au cunoscut-o şi un început de legendă.

O nouă inaugurare

Manifestările au continuat duminică după-amiază, în Tinca, la Căminul Cultural din localitate şi a Bibliotecii, renovate complet. Pentru finalizarea acestor lucrări a fost nevoie de o investiţie de 830.000 de lei, conform spuselor primarului. „Am început reabilitarea căminului cultural din Tinca aproape imediat după ce mi-am început mandatul de primar. Am considerat că este o prioritate ca o comună ca şi Tinca să aibă un cămin cultural modern. Aici, pe vremuri se ţineau spectacole de teatru, spectacole de muzică clasică, diverse evenimente cultural-artistice la care comunitatea lua parte cu mare plăcere. Am vrut ca şi tinerii de azi să beneficieze de aceste lucruri, dar în nişte condiţii la nivel european", a menţionat Teodor Coste. După ce a avut loc sfinţirea edificiului nou renovat de către un sobor de preoţi din comună, invitaţii sosiţi la această sărbătoare au adresat câteva cuvinte de mulţumire sutelor de oameni prezenţi. La inaugurarea căminului cultural din Tinca au luat parte senatorul PNL Cornel Popa, primarul municipiului Beiuş Adrian Domocoş, deputatul PNL Lucia Varga, preşedintele CJ Bihor, Dumitru Voloşeniuc, dar şi edili din localităţile învecinate. În final, cei prezenţi s-au putut delecta cu un spectacol folcloric susţinut de Ansamblul Artistic Profesionist Crişana. Cu acest prilej, au urcat pe scenă pentru a aduce bună dispoziţie dansatorii ansamblului alături de artiştii: Simona Costin, Otilia Haragoş, Felicia Costin, Viorica Bradea, Luminiţa Tomuţa, Cornelia Covaciu, Voichiţa Mihoc, Cornel Borza, Leontin Ciucur, Vasile Iova, Paraschiva Cărbunar, Viorica Flintaşu, Florica Zaha. Capetele de afiş ale acestui spectacol folcloric inedit, desfăşurat de asemenea în memoria Elisabetei Pavel, au fost Traian Jurchelea şi Cornelia şi Lupu Rednic. Spectacolul a fost prezentat de prof. Anca Banda.