195 de ţări au ajuns sâmbătă, la Bourget, lângă Paris, la un acord istoric, primul care le cere tuturor ţărilor din lume să se alăture luptei împotriva încălzirii globale. „Istoria îşi va aminti această zi. Acordul de la Paris pe tema modificării climatice este un succes monumental pentru planetă şi locuitorii ei", a comentat secretarul general al ONU Ban Ki-moon.

Concretizarea angajamentelor ambiţioase pe care şi le-au asumat cele 195 de ţări este partea cea mai grea, care urmează euforiei discursurilor prin care Acordul de la Paris pe tema modificării climatice a fost salutat drept o „etapă istorică", comentează AFP în pagina electronică. Rezumând un sentiment general, preşedintele american Barack Obama a recunoscut încă de sâmbătă seara că „problema nu este rezolvată mulţumită Acordului de la Paris". Divergenţele exprimate în timpul celor aproape două săptămâni de negocieri dificile la Bourget, în apropiere de Paris, au scos la iveală şi subliniat amploarea obstacolelor care rămân de depăşit. Acordul stabileşte ca obiectiv limitarea „cu mult sub" două grade Celsius a creşterii temperaturilor, în comparaţie cu nivelul la care se aflau în perioada preindustrială, şi, dacă va fi posibil, chiar la 1,5 grade Celsius. Chiar dacă ar fi respectate, angajamentele în vederea reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră deja anunţate de către aproape toate ţările participante ar pune Terra pe drumul unei creşteri la 3 grade Celsius. Singura speranţă este dată de dispoziţiile acordului care încurajează ţările să-şi revizuiască promisiunile în sensul unor eforturi tot mai mari în anii următori. „Acesta este elementul-cheie în vederea asigurării faptului că acţiunile vor deveni tot mai puternice, pentru a se ajunge la două grade Celsius şi chiar mai puţin de acest nivel mediu", a declarat pentru AFP Tasneem Essop de la Fondul Mondial pentru Natură (World Wide Fund, WWF). Potrivit unor cercetători, la un nivel de peste două grade celsius încălzirea planetei va avea consecinţe dramatice - şi anume, între altele, furtuni, secetă, creşterea nivelului oceanelor, războaie pentru apă ori migrări în masă.

Acordul prevede un mecanism de revizuire a angajamentelor voluntare ale ţărilor, pentru ca să fie posibilă o stopare a încălzirii sub nivelul mediu de două grade Celsius. Însă, potrivit Climate Action Tracker (CAT), din care fac parte patru institute de cercetare, promisiunile celor mai multe dintre ţări sunt „insuficiente", iar „aproape toate" este necesar să-şi asume angajamente mai ambiţioase decât cele pe care şi le-au asumat deja la orizontul lui 2020 sau 2030. Acest bilanţ urmează să servească ca bază în vederea unor noi angajamente cu privire la reducerea emisiilor, în locul celor care vor intra în vigoare - odată cu Acordul - în 2020. Odată cu intrarea în vigoare a Acordului, impactul eforturilor depuse va fi examinat din cinci în cinci ani, începând din 2023, iar în funcţie de acest bilanţ angajamentele vor fi revizuite în vederea sporirii eforturilor la fiecare cinci ani, începând din 2025. Mulţi şi-ar fi dorit ca acordul să fie mai dur în privinţa acestui punct, care s-a aflat în centrul unor divergenţe.  Potrivit unor cercetători, în vederea respectării pragului de două grade Celsius, este necesar ca emisiile de gaze cu efect de seră să scadă cu un nivel între 40-70% în perioada 2010-2050 şi să atingă un nivel zero până în 2100.