Croaţia, care se alătură UE la 1 iulie, va avea ca misiune protejarea a peste 1.300 de kilometri de frontiere terestre ale blocului european, cu Bosnia, Serbia şi Muntenegru, o sarcină dificilă într-o regiune unde contrabanda şi traficul de tot felul sunt un mod de viaţă.

Pentru a răspunde acestei provocări, Croaţia a cheltuit zeci de milioane de euro pentru a achiziţiona echipamente performante cu scopul de a supraveghe frontierele acestei ţări care se află pe "drumul Balcanilor" al traficului de droguri, arme şi fiinţe umane către Europa occidentală. Poliţia de frontieră a fost echipată, printre altele, cu binocluri şi camere de vedere nocturnă şi termică precum şi cu detectoare de stupefiante şi explozibili, a precizat ministerul de Interne. Una dintre principalele provocări va fi reprezentată de mia de kilometri de frontieră terestră cu Bosnia, mai ales din cauza configuraţiei terenului unde se succed regiuni slab populate, râuri şi munţi greu accesibili, propice contrabandei. Croaţia împarte de asemenea aproximativ 900 de kilometri de frontieră maritimă la marea Adriatică, flancată la nord de Italia şi la sud de Muntenegru. Poliţia de frontieră croată numără în prezent 6.000 de oameni, însă are nevoie urgentă de a angaja alţi 300 de noi ofiţeri. Anul trecut, în jur de 6.500 de clandestini afgani, albanezi, algerieni, kosovari, somalezi, sirieni şi turci au fost arestaţi în Croaţia. Conform agenţiei Frontex, înzestrată cu gestionarea frontierelor externe ale Uniunii europene, în regiunea Balcanilor, 35.000 de persoane au încercat să intre ilegal în UE în 2012, adică cu 33 la sută mai mulţi ca în 2011. În ceea ce priveşte stupefiantele, Croaţia a confiscat 600 de kilograme de droguri la frontierele sale, însă se confruntă cu o creştere a traficului din UE a maşinilor furate. Croaţia, fostă republică iugoslavă independentă din 1991, aspiră să se alăture celor 26 de state membre ale grupului Schengen (22 din cele 27 de membre UE plus Norvegia, Elveţia, Islanda şi Liechtenstein) până în 2015.