Preşedintele rus Vladimir Putin este sfâşiat între război şi pace, în contextul în care marţi se împlinesc o mie de zile de lupte în Ucraina, unde armata sa avansează cu marşuri forţate pe front, dar, în acelaşi timp, costul ridicat al războiului face nesustenabilă prelungirea conflictului. În plus, Ucraina a lovit ținte din Rusia cu rachete americane. 

Rusia nu va accepta „un armistiţiu de jumătate de oră sau de jumătate de an", a declarat Putin, negând un posibil armistiţiu care să suspende doar provizoriu ostilităţile şi să îngheţe conflictul. Preşedintele rus vrea să obţină victoria pe câmpul de luptă, dar ceea ce îşi doreşte cu adevărat este să câştige după război. Rusia s-a înfundat prea mult în această dispută pentru a se mulţumi cu o strângere de mână. NATO este o linie roşie, în timp ce noua graniţă ucraineană este marcată de „teritoriile istorice" anexate de Moscova (Doneţk, Lugansk, Herson şi Zaporojie).
„Dacă nu există neutralitate, este greu de imaginat vreo relaţie de bună vecinătate între Rusia şi Ucraina", a spus el.
Odată cu revenirea lui Donald Trump la Casa Albă în urma alegerilor din 5 noiembrie, Kremlinul şi diplomaţii ruşi nu şi-au ascuns satisfacţia şi au început să vândă din greu ideea unei soluţii iminente a conflictului. Vladimir Putin însuşi nu a ezitat să îl felicite pe Donald Trump şi, deşi Kremlinul a calificat ca exagerată declaraţia republicanului că va pune capăt războiului „în 24 de ore", a dat asigurări că planurile expuse în timpul campaniei electorale americane „merită, cel puţin, atenţie". Moscova doreşte începerea în curând a negocierilor de pace, pe cât posibil înaintea celei de-a 80-a aniversări a Victoriei asupra lui Hitler, pe 9 mai 2025.
Pentru aceasta va fi necesară o întâlnire faţă în faţă între Vladimir Putin şi Donald Trump, similară celei desfăşurate la Helsinki în 2018. Rusia insistă că SUA sunt cele care deţin cheia reglementării, atât în ce priveşte războiul, cât şi garanţiile de securitate. Administraţia americană actuală a încercat să torpileze planurile liderului de la Kremlinul şi ale preşedintelui ales al SUA prin autorizarea, în ajunul aniversării a o mie de zile ale războiului, potrivit presei americane, a unor atacuri cu rachete cu rază lungă de acţiune împotriva regiunii Kursk, un răspuns al Washingtonului la desfăşurarea de soldaţi nord-coreeni.
Preşedintele Putin nu a reacţionat încă la ştire, dar a avertizat deja în septembrie că „acest lucru va însemna că ţările NATO, SUA şi ţările europene vor fi în război cu Rusia". În orice caz, Moscova a adoptat deja măsuri preventive în ultimele luni, precum aprobarea unei noi doctrine nucleare care să permită un răspuns nuclear în cazul unui atac convenţional.