Slovenia ar putea fi nevoită să ceară ajutor internaţional şi să "se confrunte cu un scenariu grecesc" dacă opoziţia nu va sprijini în iulie modificările legislative în vederea stabilizării finanţelor publice, a declarat miercuri premierul conservator al acestui stat din zona euro.

"Iulie va fi clipa adevărului, când Parlamentul va vota introducera regulilor bugetare în Constituţie şi modul de organizare a referendumurilor", a declarat şeful Guvernului, Janez Jansa, într-un interviu pentru postul de radio Ognjisce. "Rezultatul votului din Parlament va stabili dacă slovenii pot învinge singuri criza economică sau vor trebui să se plieze pe condiţiile pe care le impun alţii (Uniunea Europeană)", a adăugat el. Dacă deputaţii resping modificările, Slovenia "se va confrunta cu un scenariu grecesc", a avertizat Janez Jansa. Partidul său, SDS (centru-dreapta) va propune Parlamentului, în iulie, introducerea regulii de aur bugetrare în Constituţie şi o modificare a regulilor privind organizarea referendumurilor, cu scopul evitării consultărilor populare privind legi cruciale în domeniul finanţelor. Pentru ca aceste măsuri să fie adoptate, Janez Jansa are nevoie de sprijinul a două treimi dintre parlamentari, dar principalul partid de opoziţie, Slovenia Pozitivă (centru-stânga), condus de primarul oraşului Ljubljana, Zoran Jankovici - învingător în alegerile legislative din decembrie în faţa lui Jansa, dar care nu a reuşit să formeze un Guvern -, a anunţat că se va opune acestor modificări. Legislaţia permite partidelor politice, sindicatelor sau oricărei organizaţii civile care strânge 40.000 de semnături de susţinere să organizeze un referendum şi să se opună legilor deja votate de Parlament. În mare parte, respingerea prin referendum a unei reforme a pensiilor a provocat căderea Guvernului de centru-stânga al social-democratului Borut Pahor în decembrie 2011. Grav afectată de criză, Slovenia încearcă să îşi consolideze finanţele publice prin măsuri de austeritate vizând reducerea deficitului public de la 6,4 % din PIB în 2011 la circa 3,5-4% din PIB.