Justiţia internaţională se va pronunţa miercuri cu privire la apelul fostului lider politic al sârbilor din Bosnia, Radovan Karadzic, condamnat în primă instanţă la 40 de ani de închisoare pentru genocid, crime împotriva umanităţii şi crime de război pentru rolul său în timpul războiului din Bosnia (1992-1995), relatează AFP.

Karadzic este judecat pentru responsabilitatea în asediul de la Sarajevo şi în masacrul de la Srebrenica din 1995, cel mai grav masacru din Europa de la cel de-al Doilea Război Mondial. De asemenea, el este acuzat de strămutarea populaţiilor pe baze etnice în mai multe oraşe ale ţării. Decizia justiţiei internaţionale privind Radovan Karadzic, în vârstă de 73 de ani, va fi una dintre ultimele în legătură cu dezmembrarea fostei Iugoslavii după căderea comunismului în 1991. După fostul preşedinte sârb Slobodan Milosevic în 2006, care a murit în timpul procesului, Karadzic este cel mai înalt oficial judecat pentru războiul din Bosnia. Peste 100.000 de persoane au murit şi 2,2 milioane de persoane au rămas fără adăpost în luptele care au avut loc între 1992 şi 1995, între musulmani, sârbi şi croaţi. Karadzic, fost lider al sârbilor din Bosnia, Republica Srpska, a fost condamnat pentru persecuţii, crime, violuri, tratamente inumane sau transferuri forţate, în special în cursul asediului de patru ani asupra capitalei bosniace Sarajevo, în timpul căruia au fost ucise aproximativ 10.000 de persoane. Poet şi psihiatru devenit un lider politic nemilos, Karadzic a fost condamnat pentru 10 capete de acuzare, între care genocidul de la Srebrenica, unde aproape 8.000 de bărbaţi şi băieţi musulmani au fost ucişi. Supravieţuitori ai acestui masacru au cerut justiţiei internaţionale să-l condamne pe Radovan Karadzic la închisoare pe viaţă. „La fel ca toţi ceilalţi supravieţuitori ai genocidului de la Srebrenica, sper că Radovan Karadzic va fi condamnat la închisoare pe viaţă'', a declarat Amir Kulaglic, bosniac musulman, în vârstă de 59 de ani, supravieţuitor al masacrului. „Acest verdict este istoric pentru justiţie. În cazul în care Karadzic nu primeşte ceea ce merită, atunci acest lucru va însemna că nu există dreptate în această lume şi este posibil să se comită infracţiuni fără a suporta sancţiuni'', a declarat Munira Subasic, preşedinta asociaţiei „Mamele din Srebrenica", care şi-a pierdut soţul şi fiul de 16 ani în masacrul de la Srebenica.

Considerat încă „erou" de mulţi dintre apropiaţi, Karadzic a făcut apel în cazul a 50 de puncte din condamnarea sa, denunţând un „proces politic". Acuzarea, care a cerut închisoarea pe viaţă, a atacat de asemenea hotărârea judecătorească în primă instanţă, considerată prea indulgentă.
Indiferent de verdictul de azi, este posibil ca Belgradul să nu-l accepte, a declarat Izabela Kisic, directoare executivă a Comitetului Helsinki pentru Drepturile Omului în Serbia. „Serbia a negat mult timp crimele de război şi atitudinea sa faţă de războiul din Bosnia nu s-a schimbat deloc", a declarat ea pentru AFP, apreciind că situaţia "s-a deteriorat considerabil''. „Nu există o abordare raţională a ceea ce s-a întâmplat şi nicio acceptare a verdictelor date de TPI", a adăugat ea. În Bosnia, guvernul Republicii Srpska, astăzi o entitate semi-autonomă, a anulat anul trecut un raport din 2004 privind crimele şi a înfiinţat o comisie pentru a desfăşura o nouă anchetă privind crimele comise. Verdictul împotriva lui Karadzic va fi pronunţat la Haga de către Mecanismul de Tribunalele Penale Internaţionale (MICT), care a preluat activitatea Tribunalului Penal Internaţional pentru fosta Iugoslavie (TPIY) după ce acesta şi-a încheiat misiunea în 2017. În acel an, TPIY l-a condamnat la închisoare pe viaţă pentru acuzaţii similare pe fostul comandant al armatei sârbe bosniace, generalul Ratko Mladic, supranumit „Măcelarul din Balcani", care a făcut de asemenea apel.