Sute de şoferi bihoreni contestă anual în instanţă procesele verbale întocmite de Poliţia Rutieră. ﾎn cele mai multe cazuri sunt contestate sancţiunile primite atunci când poliţiştii au dispus şi suspendarea permisului de conducere. Şoferii bihoreni profită din plin de posibilitatea de a se judeca cu oamenii legii, cu atât mai mult cu cât, în cazul suspendării permisului, plângerea în instanţă îi dă dreptul contravenientului să se urce la volan până la o sentinţă definitivă. Potrivit conducerii SPR Bihor, fiecare agent din Bihor a întocmit în medie, patru procese verbale contestate ulterior. Numărul total al amenzilor contestate în anul 2009 la Judecătoria Oradea este de 1510, majoritatea celor aplicate de poliţiştii rutieri fiind anulate din cauza unor vicii de procedură. Mai mult de jumătate dintre plângerile justiţiabililor, 854, au fost admise, 656 fiind respinse.

 

Bihorenii atacă în instanţă procesele verbale de constatare a diverselor contravenţii, însă majoritatea plângerilor vizează sancţiunile aplicate de Poliţia Rutieră. ﾎn cursul anului 2009, la Judecătoria Oradea au fost contestate, în total, 1510 amenzi, aplicate fie de Poliţia Rutieră, de Garda de Mediu sau Inspectoratul Teritorial de Muncă. Dintre cei care s-au adresat judecătorilor, cei mai mulţi sunt însă şoferii. „Din totalul amenzilor contestate, cele mai multe sunt cele aplicate de Poliţia Rutieră. Anul trecut, din cele 1510 cazuri de acest fel, 854 de contestaţii au fost admise şi 656 au fost respinse", a declarat vicepreşedintele Judecătoriei Oradea, Cristi Danileţ. Potrivit acestuia, majoritatea proceselor verbale sunt anulate de instanţă din cauza unor vicii de procedură. „Din numărul contestaţiilor, destul de multe sunt admise pe chestiuni de legalitate. Procedura la întocmirea proceselor verbale este deficitară. Spre exemplu, degeaba prinzi un şofer care circulă cu 100 de km pe oră prin oraş dacă poliţistul nu notează corect anumite informaţii sau nu are martor. Cel mai important este ca organul constatator să completeze corect", a adăugat judecătorul Cristi Danileţ. Plângerea împotriva procesului verbal de constatare a contravenţiei se face în termen de 15 zile din momentul în care se comunică acesta. Dacă şoferul refuză semnarea actului sau nu este prezent la întocmirea procesului verbal, poliţistul este obligat să facă menţiunile de rigoare, care trebuie confirmate de un martor asistent. ﾎn momentul încheierii procesului verbal se pot face obiecţii pe care poliţistul este obligat să le consemneze la rubrica "alte menţiuni". ﾎn cazul în care nu se semnează şi nu se ridică procesul verbal, poliţistul este obligat să îl trimită prin poştă, iar dacă procesul verbal de constatare a contravenţiei nu este trimis în termen de o lună de la data aplicării sancţiunii, executarea amenzii contravenţionale se prescrie. Plângerea împotriva procesului verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei se depune la judecătoria în a cărei rază teritorială a fost constatată fapta. Printre motivele ce pot fi invocate în vederea anulării unui procesul verbal se numără: poliţistul nu menţionează distanţa de indicatorul care interzice oprirea/staţionarea şi nu menţioneaza numărul casei în faţa căreia a fost oprită maşina; poliţistul nu menţionează unde a stat autovehiculul, era sau nu pe partea carosabilă; nu sunt menţionate obiecţiunile contravenientului; lipsa semnăturii agentului constatator; lipsa menţiunilor cu privire la numele şi funcţia agentului constatator; stabilirea amenzii contravenţionale în sumă totală, fără să se indice sancţiunea aplicată pentru fiecare din contravenţile stabilite etc.

 

Deşi teoretic ar exista posibilitatea ca un agent constatator care întocmeşte eronat sau incomplet un proces verbal anulat ulterior de instanţă să fie tras la răspundere, până acum poliţiştii bihoreni care au comis astfel de erori au scăpat cu faţa curată. La fel ca şi şoferii care au fost prinşi încălcând regulile de circulaţie şi care au avut norocul să dea peste un agent neatent. Lipsa unei semnături, a unui martor, graba sau necunoaşterea legii duc astfel la situaţii în care fapta unui conducător auto rămâne nepedepsită, la fel ca şi cea a poliţistului, care, deocamdată, poate greşi liniştit.