Agenția Națională de Integritate a constatat existența stării de incompatibilitate în cazul lui Gheorghe Raţiu, fostul şef al Gărzii de Mediu Bihor, care, în perioada 17 august 2010 - 13 decembrie 2012, a deţinut simultan cu funcția de comisar și calitatea de administrator - membru în Consiliul de administrație în cadrul Regiei Autonome "Ocolul Silvic Brătcuța".

Potrivit Agenţiei Naţionale de Integritate, Gheorghe Raţiu a încălcat dispozițiile art. 94, alin. (2), lit. c) din Legea nr.161/2003, potrivit cărora „Funcţionarii publici nu pot deţine alte funcţii şi nu pot desfăşura alte activităţi, remunerate sau neremunerate, după cum urmează [...] în cadrul regiilor autonome". Reprezentanţii ANI au precizat că Raţiu a fost informat despre declanșarea procedurii de evaluare, precum și drepturile de care beneficiază - de a fi asistat sau reprezentat de un avocat şi de a prezenta date sau informații pe care le consideră necesare, personal ori prin transmiterea unui punct de vedere scris. Până acum însă, Gheorghe Raţiu nu a depus la dosarul de evaluare un punct de vedere în exercitarea dreptului la apărare. Potrivit legii, persoana față de care s-a constatat starea de incompatibilitate este decăzută din dreptul de a mai exercita o funcție sau o demnitate publică  pe o perioadă de 3 ani de la data eliberării, destituirii din funcția ori demnitatea publică respectivă sau a încetării de drept a mandatului. Dacă persoana a ocupat o funcție eligibilă, nu mai poate ocupa aceeași funcție pe o perioadă de 3 ani de la încetarea mandatului. Starea de incompatibilitate nu este însă cea mai mare problemă a fostului şef al Gărzii de Mediu Bihor. Raţiu a fost condamnat la 4 ani şi 3 luni de închisoare cu executare luna trecută. Tot la închisoare cu executare a fost condamnat şi colegul său, Gabriel Varga, care a primit 4 ani şi 4 luni de închisoare. Instanţa a dispus ca cei doi să plătească în solidar daune materiale în valoare totală de 61.000 lei în favoarea statului. Comisarii Gărzii de Mediu Bihor au fost trimişi în judecată în ianuarie 2013, după ce au fost prinşi că cereau şpăgi pentru a nu sancţiona firmele găsite cu nereguli în timpul controalelor efectuate. Infracţiunile reţinute în cazul celor trei au mers de la luare de mită, abuz în serviciu contra intereselor publice, până la instigare la abuz în serviciu şi fals intelectual. Sentinţa dată de Tribunalul Bihor nu este definitivă.