Procurorii anticorupţie cer aviz pentru urmărirea penală a nouă fosti miniştri în dosarul privind închirierea de licenţe IT pentru şcoli, în care se fac cercetări pentru trafic de influenţă, abuz în serviciu, dare şi luare de mită. În acest dosar sunt verificate şi mai multe comisioane de milioane de euro ce ar fi ajuns la înalţi demnitari.

Printre cei cercetaţi se numără Ecaterina Andronescu, Daniel Funeriu, dar şi Dan Nica. Concret, procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie - Laura Codruţa Kovesi a transmis procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă, Tiberiu Niţu, o solicitare în vederea sesizării preşedintelui României, a Senatului, a Camerei Deputaţilor şi a Parlamentului European despre faptul că procurorii vor să înceapă urmărirea penală împotriva a 9 miniştri pentru fapte de corupţie. "Direcţia Naţională Anticorupţie a fost sesizată la data de 5 iunie 2013 de către Corpul de Control al Primului-Ministru, ca urmare a acţiunii de control efectuată la Ministerul pentru Societatea Informaţională şi la Ministerul Educaţiei Naţionale, în legătură cu închirierea de licenţe educaţionale. Întrucât din Raportul de control rezultau indicii cu privire la încheierea, în condiţii nelegale, a contractului comercial de închiriere licenţe din 15.04.2004, extins ulterior pentru produse educaţionale Microsoft, a actelor adiţionale la acest contract, precum şi a contractelor aferente derulării Programul «Sistem Educaţional Informatizat» (SEI), Direcţia Naţională Anticorupţie s-a sesizat din oficiu cu privire la săvârşirea unor infracţiuni de abuz în serviciu şi respectiv a unor infracţiuni de corupţie în legătură cu derularea acestor contracte", se arată într-un comunicat de presă al DNA.

Acuzaţii grave

Primul nume de pe lista DNA este cel al senatorului PSD Ecaterina Andronescu, ministru al Educaţiei şi Cercetării în perioadele 28 decembrie 2000-19 iunie 2003, 22 decembrie 2008 - 1 octombrie 2009 şi 2009-2012. Acuzaţiile aduse Ecaterinei Andronescu sunt abuz în serviciu, luare de mită, trafic de influenţă şi spălare de bani. Deputatul Valerian Vreme, fost ministru al Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale, în perioada septembrie 2010 - februarie 2012, este incrimat pentru abuz în serviciu. Şerban Mihăilescu, în prezent senator, este suspectat că, în perioada când a fost ministru coordonator al SGG (decembrie 2000 - octombrie 2003), ar fi săvârşit infracţiunile de instigare la abuz în serviciu, trafic de influenţă şi spălare de bani.

Lista este completată de eurodeputaţii Dan Nica (fost ministru al Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei, în perioada 2000 - iulie 2004) - abuz în serviciu, luare de mită, trafic de influenţă şi spălare de bani; Adriana Ţicău (ministru al Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei în perioada iulie-decembrie 2004), Gabriel Sandu (ministru al Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale în perioada decembrie 2008 - septembrie 2010), Daniel Funeriu (ministru al Educaţiei şi Cercetării în perioada 2009 - 2012), Alexandru Athanasiu (ministru al Educaţiei şi Cercetării în perioada 2003 - 2005) şi Mihai Tănăsescu (ministru al Finanţelor Publice în perioada 2000 -2004). Aceştia sunt acuzaţi de abuz în serviciu, luare de mită, trafic de influenţă.

 

Rădăcinile dosarului

Direcţia Naţională Anticorupţie a fost sesizată la 5 iunie 2013 de către Corpul de Control al Primului - Ministru, ca urmare a acţiunii de control făcută la Ministerul pentru Societatea Informaţională şi la Ministerul Educaţiei Naţionale, în legătură cu închirierea de licenţe educaţionale. Sesizarea a fost pusă pe numele foştilor miniştri PDL Daniel Funeriu şi Valerian Vreme. Cei doi foşti demnitari au promovat o Notă privind achiziţia de soft educaţional Windows, în baza căreia au efectuat plăţi de aproape 9 milioane euro fără temei legal, susţinea anul trecut Corpul de Control al Guvernului Ponta. Mai mult, nevoile ar fi fost supraevaluate cu aproximativ 70.000 de licenţe de folosire a softului, ceea ce a dus la o încărcare a notei de plată cu 5,4 milioane de euro, se menţiona în acelaşi raport de control. Potrivit procurorilor, afacerea cu licenţele softurilor a fost iniţiată pe vremea lui Adrian Năstase. Astfel, prin Hotărârea de Guvern 1473 din 11 decembrie 2003, cabinetul Năstase aproba mandatarea Secretariatului General al Guvernului să semneze un contract cadru pe cinci ani cu Fujitsu Siemens Computers GmbH Austria, partenerul european al Microsoft Ireland Operations Limited. Această hotărâre a fost semnată de Adrian Năstase, secretarul de stat Adriana Ţicău de ma Ministerul Telecomunicaţiilor, Eugen Bejinariu - SGG şi Mihai Tănăsescu ministrul Finanţelor.

Pe 1 aprilie 2004, Hotărârea de Guvern prin care se aprobă contractul cadrul de achiziţionare a licenţelor pentru programele informatie. Aest HG cu nr 470 este semnat de Adrian Năstase, Dan Nica -ministru al Telecomunicaţiilor, Euegne Bejinariu - SGG şi Mihai Tănăsescu de la Ministerul Finanţelor.

Tot în legătură cu acest contract a mai fost emisă o altă Hotărâre de Guvern în 2008 când era premier Călin Popescu Tăriceanu. Această hotărâre spune că SGG îşi pierde competenţele de negociere privind licenţele pe programele informatice din contractul cadru din 2008 şi unic negociator devine Ministerul Comunicaţiilor. Hotărârea este semnată de către Călin Popescu Tăriceanu, Ilie Bolojan, Karoly Borbely- Ministerul Comunicaţiilor, Remus Procopie în calitate de secretar de stat la Ministerul Educaţiei şi Varujan Vosganian-ministrul Finanţelor de la acea vreme.

Contracte pe şpăgi

Procurorii au obţinut probe potrivit cărora miniştrii Nica Dan, Mihăilescu Petru Şerban, Adriana Ţicău, Athanasiu Alexandru, Tănăsescu Mihai Nicolae şi Gabriel Sandu "şi-au exercitat cu rea credinţă atribuţiile de serviciu, determinând încheierea contractului cadru de licenţiere din 15.04.2004 în condiţii oneroase pentru bugetul de stat, asigurând posibilitatea deturnării unui discount de circa 47% acordat de Microsoft în considerarea Guvernului României, şi implicit permiţând plata unor comisioane către persoanele implicate". Totodată, există indicii că foştii miniştri au pretins şi primit mită pentru favorizarea firmei Fujitsu Siemens Computers în legătură cu încheierea şi derularea contractului de licenţiere Microsoft, susţine DNA. Astfel, contractul cadru de licenţiere Microsoft s-a încheiat cu încălcarea dispoziţiilor egale privind achiziţiile publice, invocându-se în mod nereal calitatea de unic distribuitor a Fujitsu Siemens Computers, la un preţ cu cel puţin 40% mai mare faţă de preţul real, având la bază un necesar nefundamentat.

Procurorii susţin că produsele educaţionale au fost cumpărate prin încălcarea flagrantă a legii achiziţiilor publice. Astfel, Fujitsu Siemens Computers nu era distribuitor de produse educaţionale, iar discountul acordat de firma Microsoft în considerarea Guvernului României a ajuns în conturile firmei private. Mai mult, susţine DNA, conform scrisorilor de confort şi biletelor la ordin emise, Guvernul Român garanta creditul, în timp ce firma Fujitsu Siemens Computers, care susţinea că a venit cu oferta de finanţare, nu depunea nici măcar garanţie de bună execuţie a contractului. Din cele 54 de milioane de dolari achitate de Guvernul României în baza contractului cadru şi a extensiei din luna noiembrie.

Siveco, favorizată la licitaţii

Alte ilegalităţi ar fi fost comise în cazul achiziţiilor pentru Programul "Sistem Educaţional Informatizat" (SEI), privind implementarea sistemului alternativ de educaţie asistată de calculator, derulat cu firma Siveco. Prin acest program, au fost dotate unităţile de învăţământ cu laboratoare informatizate, cu o valoare estimată de 200 milioane dolari. Astfel, preţurile de achiziţie a soluţiilor software au fost umflate, fiind cu mult mai mare decât cele practicate pe piaţă.

"Procedura de achiziţie a fost restricţionată, iar prin încheierea contractului şi acceptarea cesionării acestuia s-a urmărit de fapt favorizarea firmei Siveco şi a firmelor colaboratoare, în condiţiile în care specificaţiile tehnice ale livrabilelor din caietele de sarcini conduceau către firma IBM sau Compaq, iar specificaţiile tehnice pentru software către firma Siveco. Achiziţiile în cadrul Programului SEI au fost efectuate la preţuri cu până la 50% mai mari, iar continuarea proiectului cu firma Siveco, în cadrul etapei a IV-a, a fost impusă de condiţiile împovărătoare ale contractului de leasing financiar care era în derulare, deşi actele de control recomandau efectuarea unei proceduri de achiziţie", se arată în comunicatul DNA. Procurorii susţin că şpăgile erau date tocmai din banii obţinuţi din umflarea contractelor. "Probele administrate în cauză au demonstrat existenţa unui mecanism care urmărea crearea unui profit cât mai mare în firmele subcontractante, profit din care erau scoase, prin intermediul unor companii off-shore, sumele de bani necesare plăţii mitelor, prin intermediul unor contracte de servicii fictive", se mai arată în document.

Tăcere şi negare

Până la închiderea ediţiei, miniştrii căutaţi telefonic de agenţiile de ştiri au refuzat să comenteze situaţia, sau s-au declarat nevinovaţi. Fostul ministru al Educaţiei Daniel Funeriu a refuzat să comenteze acuzaţiile procurorilor spunând că nu ştie despre ce este vorba. La rândul lui, fostul ministru Alexandru Athanasiu susţine că nu a luat mită, nu a spălat bani, că nu este nici şocat, nici disperat în legătură cu acest anunţ, ci priveşte cu mult calm şi linişte sufletească. "Nu sunt nici şocat, nici disperat, pentru că aceste probleme au mai fost cercetate de DNA în urmă cu mai mulţi ani şi analizate foarte serios. N-am luat mită (...), nu am spălat bani, nu am conturi offshore, nici în străinătate în bănci", a declarat Athanasiu, ministru al Educaţiei şi Cercetării în perioada 2003-2005. Cei nouă politicieni vor putea fi investigaţi numai dacă Parlamentul, preşedintele sau Parlamentul European vor aviza cererile DNA. Dacă aceste avize nu vor fi acordate cercetările privind cei nouă demnitari nu vor putea fi cercetaţi.

Alt dosar greu

Anchetatorii verifică şi contractul privind Sistemul Integrat pentru Securizarea Frontierei de Stat (MAI SISF) încheiat între EADS Germania şi Ministerul de Interne. Este vorba despre comisioane de 1,1 miliarde de euro, care ar fi ajuns la şefi din Ministerul de Interne.