21 de angajaţi ai BCR Asigurări de Viaţă, între care cinci şefi de sucursale, sunt suspectaţi de evaziune fiscală într-un dosar cu un prejudiciu de şase milioane de euro produs în şapte luni. Cei 21 de funcţionari, printre care, potrivit unor surse, se află şi directorul din Bihor al BCR Asigurări de Viaţă au fost ridicaţi şi duşi la audieri.

Potrivit unor surse din rândul anchetatorilor, nouă filiale ale BCR Asigurări de Viaţă au fost percheziţionate, ieri, de procurorii DIICOT şi de poliţişti, fiind ridicaţi, în baza unor mandate de aducere, 21 de funcţionari, dintre care cinci cu funcţii de conducere, respectiv un director din Bucureşti şi patru directori zonali. Două dintre filialele la care au fost făcute percheziţii sunt din Bucureşti şi căte una din Bihor, Cluj, Constanţa, Iaşi, Maramureş, Sibiu şi Vaslui. Conform surselor citate, alături de cei 21 de funcţionari ai BCR Asigurări de Viaţă au fost ridicaţi şi 23 de administratori ai unor societăţi comerciale.  166 de percheziţii au avut loc, ieri, în Bucureşti şi în 26 de judeţe, la locuinţe şi la sediile a 112 firme, precum şi la sediile unor filiale ale BCR Asigurări de Viaţă, pentru destructurarea unei grupări specializate în evaziune fiscală, prejudiciul fiind estimat la şase milioane de euro. Percheziţiile s-au desfăşurat în Capitală şi în judeţele Alba, Arad, Argeş, Bacău, Bistriţa, Brăila, Bihor, Caraş, Cluj, Constanţa, Galaţi, Gorj, Hunedoara, Ialomiţa, Iaşi, Ilfov, Mureş, Maramureş, Neamţ, Prahova, Satu-Mare, Sibiu, Tulcea, Vâlcea, Vaslui şi Vrancea, fiind realizate de procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Serviciul Teritorial Târgu Mureş, împreună cu ofiţeri de poliţie judiciară de la B.C.C.O Târgu Mureş. Potrivit unui comunicat al DIICOT, procurorii fac cercetări faţă de persoane cu atribuţii de conducere şi angajaţi ai unei societăţi de asigurări, precum şi faţă de reprezentanţi ai unor societăţi comerciale, care sunt suspectaţi că au constituit un grup infracţional organizat, în scopul obţinerii unor importante beneficii financiare, prin sustragerea de la plata taxelor şi a impozitelor aferente unor drepturi salariale. Conform sursei citate, modul de operare este unul inedit, constând în acordarea disimulată a unei părţi din drepturile salariale lunare, iniţial prin încheierea de către angajator a unei poliţe formale de asigurare de viaţă colectivă cu operatorul de asigurări, achitarea contravalorii poliţelor de asigurare de către angajator, respectiv a primelor lunare aferente clauzei EB (economisire-beneficii), urmate imediat, în cursul aceleiaşi zile sau în ziua următoare, de "răscumpărarea clauzei suplimentare" şi, implicit, plata cuantumului primelor de asigurare de către asigurător direct în conturile angajaţilor - beneficiarii de fapt ai respectivelor contracte de asigurare, care primeau aceste plăţi ca fiind parte din veniturile salariale. După reţinerea unui comision de aproximativ 10% din valoarea primei, primele de asigurare erau returnate în conturile angajaţilor, cu o frecvenţă lunară, sub formă de răscumpărare, aceasta reprezentând de fapt o formă mascată de plată a drepturilor salariale şi în acelaşi timp o modalitate de sustragere de la plata contribuţiilor aferente salariilor acordate. Astfel, prin această metodă, salariaţii primeau o parte din indemnizaţia lunară cu eludarea plăţii taxelor aferente acestor drepturi salariale, costul pentru angajator reprezentându-l doar comisionul de 10% către asigurator. Prejudiciul cauzat bugetului de stat este estimat la şase milioane de euro, aferent unei activităţii infracţionale desfăşurate pe o perioadă de şapte luni, perioada de săvârşire a infracţiunilor fiind însă mult mai mare, respectiv din 2009.