Un tânăr de 19 ani a fost reținut de polițiști pentru tâlhărie calificată după ce a agresat un bihorean chiar în locuința acestuia din urmă și a plecat cu mai multe bunuri din locuința victimei.

În cadrul prezentului articol vom aborda ca și tematică o hotărâre de speță pronunțată de către Înalta Curte de Casație și Justiție, prin care a fost abordată problema câinilor fără stăpân și răspunderea pentru prejudiciul cauzat de către aceștia.

În Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1047 din 9 noiembrie 2020, a fost publicată Decizia nr. 16/2020, pronunțată de către Completul privind dezlegarea unor chestiuni de drept al Înaltei Curți de Casație și Justiție, privind admiterea examinării sesizării formulate de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

Precedentele două articole au avut ca şi obiect regulile generale prevăzute de Codul civil şi aplicabile oricărui contract de transport precum şi regulile speciale aplicabile contractului de transport de bunuri.

Începând cu articolul precedent am început o trecere în revistă a noutăţilor legislative aferente contractului de transport aşa cum sunt ele reglementate de noul Cod civil.

Odată cu intrarea în vigoare a noului Cod civil, mai precis 1 octombrie 2011, o serie de contracte care nu erau reglementate în legislaţia civilă anterioară, ci în cel mai fericit caz aveau o reglementare specială, fie au dobândit o reglementare legală, fie au fost actualizate şi introduse în cadrul unui singur corp legislativ.

Actualul Cod de procedură civilă, a venit cu multe îmbunătăţiri în materie legislativă, una dintre acestea vizează procedura recursului, legislaţia procesuală actuală reglemententând spre deosebire de vechea legislaţie procesuală civilă recursul incident si provocat.

Continuând articolul de săptămâna trecută, privind prezentarea procedurii reglementate de către legiuitor în cadrul Codului de procedură civilă, privind actul de executare silită a popririi, ţinem să prezentăm în această săptămână procedura de instituire şi efectele juridice.

Recupererea creanţelor deţinute de către creditori şi constatate prin intermediul unor titluri executorii (hotărâri judecătoreşti ori înscrisuri pe care legea le consideră titluri executorii) de cele mai multe ori se realizează prin intermediul executorilor judecătoreşti şi din păcate de prea puţine ori prin executarea voluntară de către debitor.

Nu multe sunt situaţiile în practică, însă ele există, când din eroare, mai ales în această eră când este ceva firesc să faci plăţi prin virament bancar, o persoană face o plată din greşeală unei alte persoane, faţă de care nu are niciun fel de datorie – plată nedatorată.