Cesiunea de creanţă este reglementată de către Codul civil de la articolul 1566 până la articolul 1592, fiind definită de către legiuitor ca fiind „convenția prin care creditorul cedent transmite cesionarului o creanță împotriva unui terț” (articolul 1566 aliniatul 1 Cod civil).
Cei cinci polițiști din Salonta, care cereau șpagă, în special șoferilor străini, pentru a nu-i sancționa, au fost condamnați definitiv, de Curtea de Apel Oradea, la închisoare cu executare.
Săptămâna trecută, am încheiat cu prezentarea prevederilor cuprinse în cadrul articolului 494 din Codul civil, conform căruia părinţii ori reprezentanţii legali ai copilului, doar în cazul existenţei unor motive temeinice, pot să împiedice corespondenţa şi legăturile personale ale copilului în vârstă de până la 14 ani.
Fostul lider PSD Liviu Dragnea este un om liber, magistrații Tribunalului Giurgiu au decis că acesta poate fi eliberat. Irina Tănase, iubita lui Liviu Dragnea, spune că a început să plângă atunci când a aflat că fostul lider PSD va fi eliberat și pleacă spre Penitenciarul Rahova, pentru a-și lua „bărbatul acasă”.
După cum am evidenţiat în cadrul articolului de săptămâna trecută, „autoritatea părintească este ansamblul de drepturi şi îndatoriri care privesc atât persoana, cât şi bunurile copilului şi aparţin în mod egal ambilor părinţi” (articolului 483 aliniatul 1 Cod civil).
Odată cu intrarea în vigoare a noului Cod civil, legislaţia naţională a fost îmbunătăţită şi modificată, în materia drepturilor şi obligaţiilor care guvernează relaţia părinte-copil, fiind inserate o serie de concepte de natură juridică noi, cum ar fi de exemplu autoritatea părintească asupra copilului.
Există situaţii, nu doar ipotetice, în care din diverse motive care nu pot să fie analizate individual datorită multitudinii acestora, o persoană fizică ori juridică, în activitatea curentă, realizează o plată fără să datoreze acest lucru.
După cum bine ştim, la nivelul legislaţiei naţionale, avem reglementată procedura dării în plată, mai precis vorbim despre Legea 77 din 2016, publicată în cadrul Monitorului Oficial al României cu numărul 330 din data de 28 aprilie 2016.
Finalul articolului precedent atrăgea atenţia justiţiabilului în ceea ce priveşte problemaconfuziei între garanţia privind viciile ascunse ale bunului cumpărat şi garanţia privind buna funcţionare a bunul cumpărat.
Continuând tema abordată încă de acum două articole şi având în vedere faptul că cititorii noştrii deja au o serie de elemente de bază, în ceea ce priveşte noţiunea de garanţie pentru viciu ascuns precum şi efectele acestei garanţii, în prezentul articol vom analiza posibilitatea de modificare prin intermediul unor clauze contractuale a garanţiei contra viciilor ascunse.
