În cadrul Monitorului Oficial al României, partea I, numărul 1074 din data de 18 noiembrie 2018, a fost publicată Legea nr. 310/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă.

           Acest act normativ instituie 69 de modificări ale Codului de procedură civilă, unele având un caracter de accelerare a litigiilor existente pe rolul instanţelor de judecată, altele îngreunând modalitatea de desfăşurare a procesului civil. Astfel, ca modificare adusă de Legea 310 din 2018, care au accelerat procedura în faţa primei instanţe de judecată, este de amintit faptul că în momentul de faţă încheierea de admitere ori de respingere a cererii de intervenţie ca fiind inadmisibilă se poate ataca doar odată cu fondul. Anterior modificărilor aduse, cererea de intervenţie care era respinsă de către instanţa de judecată ca fiind inadmisibilă, putea să fie atacată în termen de 5 zile de la pronunţare pentru partea prezentă, respectiv de la comunicare pentru partea lipsă, iar litigiul principal se suspendă până la soluţionarea căii de atac exercitate.

Această modificare duce la accelerarea litigiilor, întrucât nu vom mai fi în ipoteza în care judecarea dosarelor să fie suspendată până la momentul la care se soluţionează definitiv cererile de intervenţie.

Pe de altă parte, avem şi modificări ale Codului de procedură civilă, care, din punctul nostru de vedere, nu vor face nimic decât să îngreuneze derularea procesului civil. Astfel, în procedura de ascultare a martorului, Legea 310 din 2018 stabileşte faptul că „Dacă instanţa găseşte că întrebarea pusă de parte nu poate să ducă la dezlegarea procesului, este jignitoare sau tinde a proba un fapt a cărui dovedire e oprită de lege, nu o va încuviinţa. În această situaţie, instanţa va trece în încheierea de şedinţă atât numele părţii şi întrebarea formulată, cât şi motivul pentru care nu a fost încuviinţată” (articolul 321 aliniatul 6 Cod procedură civilă).

Dacă întrebarea pusă de către parte este încuviinţată, aceasta, împreună cu numele părţii care a formulat-o, urmată de răspunsul martorului (articolul 321 aliniatul 7 Cod procedură civilă). Aşadar, în momentul de faţă, audierea martorului presupune ca fiecare întrebare pusă de către parţi şi care a fost încuviinţată de către judecător să fie trecută în declaraţia acestuia. Acest aspect va duce la prelungirea duratei unei şedinţe de judecată, afectând cu siguranţă timpul pe care judecatorul îl va aloca fiecărui dosar, existând pericolul ca să nu fie încuviinţaţi un număr suficient de martori, întrucât audierea lor va presupune o perioadă îndelungată. Din punct de vedere al realităţi tehnologice actuale, această modificare legislativă nu prezintă relevanţă, adică vorbim despre existenţa aparaturii de înregistrat, vorbim despre faptul că în momentul de faţă sedinţele de judecată sunt înregistrate oricum şi se pune problema ce rost are ca grefierul să procedeze la transcrierea întrebării şi a părţii care o adresează.