Avocatul Crișanei - Normele de punere în aplicare a OUG 37/2020 – credite bancare (II)
Articolul de săptămâna aceasta va continua tema de săptămâna trecută, mai precis o trecere în revistă a textului de lege cuprins în cadrul Normei de punere în aplicare a OUG 37/2020 privind acordarea unor facilităţi pentru creditele acordate de instituţii de credit şi instituţii financiare nebancare anumitor categorii de debitori.
Este de observat faptul că, după ce debitorul a formulat cererea de acordare a facilităţii, instituţia bancară va analiza această cerere şi, dacă sunt îndeplinite condiţiile reglementate de către legiuitor (care au fost abordate de către noi în cadrul articolului de săptămâna trecută), va emite o decizie privind admiterea ori respingerea solicitărilor formulate de către debitor, care va fi comunicată în termen de maximum 15 zile de la data primirii cererii (articolul 5 aliniatul 5 Normă). Decizia de aprobare conţine şi numărul de rate pentru care a fost solicitată de debitor şi aprobată suspendarea la plată şi se comunică debitorului în format letric sau prin poştă electronică, la datele de contact precizate în contractul de credit sau printr-un alt canal de comunicare la distanţă oferit de creditor, sau telefonic (articolul 5 aliniatul 6 Normă).
Facilitatea de suspendare a obligaţiilor contractuale vizează plata tuturor componentelor creditului ipotecar, respectiv rate de principal, dobânzi şi comisioane, pe perioada cuprinsă între o lună şi 9 luni, în funcţie de opţiunea exprimată de către debitor (articolul 6 aliniatul 1 Normă).
Efectele juridice ale acordării facilităţii contractuale, în ceea ce priveşte durata contractuală, sunt reglementate de către legiuitor şi constă în prelungirea perioadei contractuale cu o perioadă egală cu cea pentru care a fost acordată facilitatea de suspendare, însă în toate cazurile se va respecta de către creditori reglementările interne privind încadrarea în limita de vârstă a debitorilor la terminarea contractului prelungit (articolul 7 aliniatul 1 Normă).
Legiuitorul a acoperit cu reglementare legală şi ipoteza în care perioada de suspendare, care ar trebui să fie adăugată la perioada contractuală depăşeşte limita de vârstă a debitorului care trebuie să fie avută în vedere la sfârşitul perioadei contractuale, mai precis „pentru debitorii pentru care prelungirea maturităţii creditelor depăşeşte limita de vârstă prevăzută prin reglementările creditorilor de acordare a creditelor, creditorii procedează la restructurarea creditelor cu încadrarea în limita de vârstă” (articolul 7 aliniatul 2 Normă).
Dobânda aferentă perioadei de suspendare se calculează potrivit prevederilor contractului de credit şi reprezintă o creanţă distinctă şi independentă în raport cu celelalte obligaţii izvorâte din contractul de credit, iar plata de către debitor a creanţei reprezentând dobânda totală aferentă perioadei de suspendare se va face eşalonat, începând cu luna imediat următoare încheierii perioadei de suspendare, în 60 de rate lunare egale, fără perceperea de dobândă pentru această componentă a creditului ipotecar (articolul 8aliniatul 1 şi aliniatul 2 Normă).
Comentarii
Nu există nici un comentariu.