Vom continua şi în această săptămână cu subiectul abordat deja în ultimele două numere,  mai precis redarea pe larg a normelor legale care reglementează drepturile pacienţilor, Legea 46 din 2003.

Articolul de săptămâna trecută s-a încheiat prin redarea unuia dintre drepturile deţinute de către pacient şi care are o reglementare expresă la articolul 11 Legea 46 din 2003, mai precis dreptul de a solicita şi obţine un al doilea punct de vedere în ceea ce priveşte afecţiunea medicală de care suferă: „Pacientul are dreptul de a cere şi de a obţine o altă opinie medicală”.

Continuând, trebuie subliniat faptul că pacientul are dreptul inclusiv de a refuza ori de a opri o intervenţie medicală în derulare, articolul 13 Legea 46 din 2003 „Pacientul are dreptul să refuze sau să oprească o intervenţie medicală asumându-şi, în scris, răspunderea pentru decizia sa; consecinţele refuzului sau ale opririi actelor medicale trebuie explicate pacientului”.

Dacă este nevoie de urgenţă de o intervenţie medicală, iar pacientul este în imposibilitatea de a-şi exprima voinţa, conform articolului 14 Legea 46 din 2003, „personalul medical are dreptul să deducă acordul pacientului dintr-o exprimare anterioară a voinţei acestuia”, iar în această ipoteză, conform articolului 15 din Legea 46 din 2003, „consimţământul reprezentantului legal nu mai este necesar”.

Trebuie subliniat faptul că aceste prerogative ale personalului medical, de a interpreta o voinţă anterioară a unui pacient care nu îşi poate exprima consimţământul şi cea privind trecerea peste consimţământul reprezentantului legal, se aplică doar şi numai în ipoteza existenţei unei urgenţe medicale. Dacă legiuitorul stabileşte necesitatea existenţei consimţământului reprezentantului legal, pacientul trebuie să fie implicat în procesul de luare a deciziei atât cât permite capacitatea lui de înţelegere (articolul 16 Legea 46 din 2003). Un element extrem de important reglementat de către legiuitor vizează modalitatea de soluţionare a unui conflict între opinia medicului curant care stabileşte că intervenţia medicală este necesară şi refuzul reprezentantului legal de a-și da consimţământul pentru efectuarea acesteia.

Articolul 17 aliniatul 1 Legea 46 din 2003 stabileşte faptul că: „În cazul în care furnizorii de servicii medicale consideră că intervenţia este în interesul pacientului, iar reprezentantul legal refuză să îşi dea consimţământul, decizia este declinată unei comisii de arbitraj de specialitate”, iar comisia de arbitraj va fi alcătuită după cum reglementează articolul 17 aliniatul 2 Legea 46 din 2003 „Comisia de arbitraj este constituită din 3 medici pentru pacienţii internaţi în spitale şi din 2 medici pentru pacienţii din ambulator”.