În data de 20 mai 2024, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie reunită în cadrul Completului competent să judece recursul în interesul legii, legal constituit, a soluţionat un recurs în interesul legii.

Astfel, a fost pronunţată Decizia cu nr. 9 din 2024 prin care se stabilește faptul că: „În interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 113 alin. (2) lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2006 privind instituţiile de credit şi adecvarea capitalului, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 227/2007, cu modificările şi completările ulterioare, stabileşte că: Moştenitorii titularului de cont decedat au dreptul să obţină furnizarea, de către instituţiile bancare, a informaţiilor protejate de secretul bancar, pentru perioada anterioară decesului, numai în măsura în care justifică scopul pentru care le pretind”. Această decizie este una obligatorie după cum stabilesc prevederile art. 517 alin. 4 Cod procedură civilă pentru toate instanțele de judecată din cadrul sistemului național. Prin decizia pronunțată de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, aceasta a interpretat într-o formă care este obligatorie, prevederile art. 113 alin. (2) lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2006, care stabilesc faptul că: „Informaţii de natura secretului bancar pot fi furnizate, în măsura în care acestea sunt justificate de scopul pentru care sunt cerute ori furnizate, în următoarele situaţii: a)la solicitarea titularului de cont sau a moştenitorilor acestuia, inclusiv a reprezentanţilor legali şi/sau statutari, ori cu acordul expres al acestora”. În practică, se prezenta următoarea situație, moștenitorii unui titular al unui cont bancar se adresau băncii pentru ca aceasta să le pună la dispoziție un extras de cont bancar, prin care să fie informați cu privire la toate operațiunile bancare realizate de către defunct în timpul vieții acestuia, însă instituția bancară refuza să ofere aceste informații, invocând secretul bancar și în cel mai fericit caz punea la dispoziția moștenitorilor un sold al contului defunctului la data decesului acestuia. Această obstrucționare din partea băncii a accesului la informațiile privind contul defunctului era una absolută, în sensul că banca refuza accesul indiferent de motivul invocat de către moștenitori, nu de multe ori fiind necesare informațiile din punct de vedere al dezbaterii moștenirii pentru a se vedea în ce măsură defunctul a realizat acte de donație anterior decesului care trebuiesc a fi raportate la succesiune și care erau ascunse de moștenitorii interesați. Odată pronunțată această decizie, banca nu mai poate refuza accesul la informații, atât timp cât se justifică un interes, care ar putea să fie justificat fie sub forma dezbaterii moștenirii, fie sub forma analizării existenței unui acces neautorizat la contul defunctului de către terțe persoane.