Corpurile aproape intacte a doi bărbați care fugeau de erupţia vulcanului au fost descoperite în situl din oraşul antic Pompei. Este vorba despre un nobil în vârstă de 40 de ani înfășurat într-o mantie caldă de lână și tânărul său sclav într-o tunică.

Unul dintre aceştia era probabil un bărbat cu o poziţie socială înaltă, cu vârsta cuprinsă între 30 şi 40 de ani, care mai păstra încă urmele unei pelerine din lână prinse sub bărbie. Cel de-al doilea, cu vârsta cuprinsă între 18 şi 23 de ani, purta o tunică şi a avea câteva vertebre rupte, indiciu că ar fi fost un sclav care făcea muncă grea.

Noua descoperire a fost dezvăluită în exclusivitate de agenţia italiană de presă Ansa.

„O descoperire absolut excepțională”, a spus directorul sitului, Massimo Osanna, „pentru prima dată în mai bine de 150 de ani a fost posibilă stabilirea perfectă a poziției victimelor și a lucrurilor pe care le aveau cu ele în momentul în care au fost ucise de vaporii fierbinți ai erupției”.

Dantura şi oasele s-au conservat, iar cavităţile unde se aflau ţesuturile moi au fost umplute cu ipsos, lăsat să se întărească şi iar apoi excavat pentru a pune în evidenţă conturul trupurilor.

Descoperirea a avut loc în urmă cu doar câteva zile la 700 de metri nord-vest de Pompei, unde funcționează Parcul Arheologic din 2017, în zona unei vile în care au fost găsite și rămășițele a trei cai pur-sânge, unul chiar înhămat cu o șa rafinată din lemn și bronz și hamuri sclipitoare, aproape ca și când ar fi fost pregătit pentru ieșirea iminentă a stăpânului său, după toate probabilitățile, conform lui Osanna, „un comandant militar sau un înalt magistrat”.

Un mister încă parțial de dezvăluit, spune Massimo Osanna. Probabil săpăturile din lunile următoare vor spune unde se îndreptau cei doi bărbați și poate chiar vor clarifica ce rol au avut aceștia în reședința somptuoasă unde au fost găsiți.

Pompei, situat la 23 de kilometri sud-est de Napoli, avea circa 13.000 de locuitori în anul 79 d.Hr., atunci când a fost îngropat sub cenuşă vulcanică, pietre ponce şi ţărână, rămânând încremenit în timp. Ruinele oraşului au fost descoperite abia în secolul al XVI-lea, iar săpăturile arheologice organizate au început în jurul anului 1750. Cu toate acestea, în vremuri mai recente, atenţia s-a concentrat pe conservarea ruinelor expuse care au început să se dezintegreze.