Raportul CE prezentat ieri la Bruxelles remarcă eforturile DNA în domeniul luptei anticorupţie şi critică Parlamentul pentru că blochează cercetarea cazurilor de mare corupţie, dar şi Guvernul, pentru că nu impulsionează suficient adoptarea legislaţiei în domeniu.

Documentul menţionează că o perioadă vor mai fi necesare verificarea şi cooperarea în privinţa justiţiei din România.
La capitolul realizări raportul menţionează că CSM, în calitate de gardian al independenţei justiţiei, a primit resurse umane şi financiare care să îi permită să îşi asume responsabilităţi esenţiale în cadrul reformei. În ceea ce priveşte combaterea corupţiei la nivel înalt, raportul notează că Ministerul Public şi DNA "au realizat un istoric pozitiv al urmăririi penale a cazurilor şi au iniţiat proceduri de demarare a anchetelor într-o serie de cazuri la nivel înalt în care sunt implicaţi foşti miniştri şi membri ai Parlamentului". "Rămâne de văzut în ce măsură România va reuşi să finalizeze anchetele, să continue procedura juridică adecvată şi să emită sentinţe disuasive dacă va fi necesar", mai adaugă raportul. Referitor la ANI raportul CE menţionează că această instituţie trebuie să demonstreze că "poate monitoriza fluxurile de active financiare, identifica şi sancţiona creşterile nejustificate de active şi de a reglementa conflictele de interese". Raportul menţionează că, "după o perioadă de incertitudine, România a reuşit să îşi reafirme angajamentul faţă de reforma sistemului judiciar şi combaterea corupţiei". Documentul precizează, de asemenea, că s-au înregistrat "progrese inegale în ceea ce priveşte reforma sistemului judiciar", iar "situaţia resurselor umane se îmbunătăţeşte", precizând că a scăzut numărul de locuri vacante. Totuşi, potrivit raportului, Ministerul Public se confruntă "cu o lipsă cronică şi importantă de personal, iar procedurile de recrutare nu permit garantarea întotdeauna a selectării unui personal de calitate". Referitor la CSM, raportul menţionează că, deşi rolul acestuia este bine stabilit, Consiliul nu şi-a exercitat încă în totalitate mandatul în mod consecvent, în special în privinţa "anchetelor proactive în cazurile disciplinare". De asemenea, "CSM este lent în privinţa deciziilor privind managementul şi a deciziilor disciplinare, iar de multe ori sancţiunile impuse sunt minore". Raportul susţine că nu s-a înregistrat niciun "progres real" în zece cazuri cheie în care sunt implicaţi foşti miniştri, comisia justificând acest lucru prin faptul că, pe de o parte, Parlamentul a blocat urmăririle penale, iar pe de altă parte, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a respins aceste cazuri, invalidând deciziile anterioare. Raportul menţionează că dezbaterile din Parlament privind modificările Codului de procedură penală menite să restricţioneze colectarea anumitor probe creează insecuritate juridică şi influenţează negativ investigaţiile în curs. Potrivit comisiei, această "insecuritate juridică" duce la "reticenţă din partea magistraţilor". În ceea ce priveşte îmbunătăţirile necesare, raportul menţionează "consecvenţa şi coerenţa în pregătirea şi aplicarea legilor". Raportul spune că este necesară consultarea opiniei publice la pregătirea legilor şi că trebuie să se recurgă mai puţin la ordonanţe de urgenţă ale Guvernului. În opinia Comisiei, Guvernul va trebui să finalizeze noul Cod de procedură penală şi să facă progrese în ceea ce priveşte noul Cod penal. De asemenea, raportul recomandă renunţarea la amendamentele controversate la OUG de modificare a Codului penal şi Codului de procedură penală în vigoare, referirea fiind făcută la Ordonanţa 60/2006. Potrivit documentului, combarea corupţiei trebuie depolitizată, iar România trebuie să-şi afirme angajamentul neechivoc de a combate corupţia la nivel înalt.


Documentul critică Guvernul, apreciind că acesta "nu impulsionează suficient propuneri legislative (precum un nou Cod de procedură penală) şi măsurile anticorupţie (de exemplu sentinţele minime obligatorii suficient de disuasive în cazurile corupţiei la nivel înalt)".