În contextul în care România a cheltuit doar 1,1% din fondurile europene alocate pentru exerciţiul financiar 2014-2020, autorităţile publice locale trebuie să fie un partener corect pentru mediul de afaceri, în special al IMM-urilor și să îl sprijine cu informații inclusiv despre fondurile puse la dispoziţie direct de la Bruxelles!

 

Prin accesarea acestor măsuri, IMM-urile evită procedurile naționale stufoase, incoerente și care fac din fondurile europene o „fata morgana”!

Deşi România se află la mijlocul perioadei de programare 2014-2020, gradul de aborbţie a fondurilor europene este cel mai mic din Uniunea Europeană. Procentul de 1,1% este unul dramatic, iar acest lucru este cauzat de o serie de probleme pe care, din păcate, Guvernul este incapabil să le soluţioneze, chiar şi în ciuda insistenţelor forurilor europene. Birocraţia, schimbarea regulilor jocului în timpul jocului sau incompetenţa unor funcţionari sunt doar o parte dintre piedicile pe care cetăţenii sau autorităţile locale le întâmpină în accesarea fondurilor europene, ceea ce pe termen mediu și lung nu fac altceva decât să adâncească decalajul dintre noi și alte state membre ale UE. 

Încă de la începutul mandatului meu de europarlamentar, membru al Comisiilor de Agricultură şi Dezvoltare Rurală, Dezvoltare Regională şi cea de Afaceri Juridice, am fost preocupat în a aduce mai aproape dezbaterile şi deciziile de la Bruxelles către cetăţeni inclusiv prin intermediul informărilor sau a ghidurilor de finanţare pe care le-am lansat. Zilele acestea am considerat că este oportun să aduc în atenţia autorităţilor locale din ţara noastră, mai exact unui număr de peste 1.200 de primari, informații pe care le consider utile privind accesarea fondurilor europene direct de la Bruxelles, în activitatea pe care autorităţile o desfășoară în raport cu mediul de afaceri. Este extrem de important pentru autorităţile publice locale să poată concretiza o serie de lucrări necesare pentru comunitate, precum asfaltarea drumurilor, introducerea apei şi a canalizării, construcţia sau reabilitarea spitalelor, a grădiniţelor sau a şcolilor, însă cred că este la fel de important ca în aceste localităţi să existe IMM-uri care să se poată dezvolta, să creeze locuri de muncă, să genereze creştere economică și noi investiţii. Iar parteneriatul dintre autorităţile locale şi mediul de afaceri este, din punctul meu de vedere, esenţial pentru dezvoltarea sănătoasă a României.

Programele pe care le-am transmis primarilor sunt destinate în principal IMM-urilor care au posibilitatea să acceseze aceste finanțări direct de la Bruxelles, depășind hățișul birocratic inimaginabil din ţara noastră. Astfel:

        • „Instrumentul pentru IMM-uri” reprezintă un program european care vine în sprijinul activităților de inovare ale IMM-urilor, acoperind costurile aferente unui întreg ciclu de inovare al unui produs pentru acele întreprinderi care au ambiția de a crește, a se dezvolta și a concura la nivel internațional. Într-o primă etapă, beneficiarii pot primi 50.000 de euro pentru finanțarea unor studii de fezabilitate și a introducerii unor produse inovatoare pe piață. În etapa a doua, finanțarea nerambursabilă se ridică la 70% din valoarea proiectului și este cuprinsă între 500.000 și 2.500.000 euro, fiind destinată planificării și dezvoltării produselor de serie. Proiecte de succes finanțate în cadrul acestui program în anii precedenți au inclus dezvoltarea unor aplicații informatice inovatoare sau a unor noi tehnologii de desalinizare a apei pentru producția agricolă. În acest moment beneficiarii interesați pot depune proiecte care vor fi evaluate și finanțate în anul 2018. Informații detaliate despre acest program sunt disponibile pe pagina de internet https://ec.europa.eu/easme/en/EIC-sme-instrument.

      • „Orizont 2020” este cel mai mare program de cercetare și inovare al UE, cu o finanțare de 80 de miliarde € disponibilă în perioada 2014 - 2020 și un potențial enorm de a atrage investiții. Din 27 octombrie 2017 beneficiarii pot depune proiecte în cadrul a două programe finanțate prin Orizont 2020 orientate pe dezvoltarea zonelor rurale și sprijinirea agriculturii. Astfel, programul „Renaștere rurală” își propune să sprijine dezvoltarea economică a zonelor rurale, încurajând proiecte inovatoare orientate spre formare profesională, retehnologizare și antreprenoriat în mediul rural. Programul „Siguranță alimentară sustenabilă” are ca obiectiv dezvoltarea agriculturii ecologice și sustenabile. Proiectele țintă sunt cele care îmbină inovația în agricultură cu protecția și conservarea pe termen lung a resurselor naturale și a mediului. Finanțarea UE acoperă până la 100% din totalul costurilor eligibile pentru toate acțiunile de cercetare și inovare. Informații detaliate despre acest programe sunt disponibile pe pagina de internet http://ec.europa.eu/research/participants/portal/desktop/en/opportunities/h2020

Am încredere că prin intermediul informaţiilor pe care le-am transmis, primarii vor putea identifica în comunitățile lor potențialii beneficiari care ar putea accesa aceste fonduri, apreciind astfel că prin atragerea investițiilor din fonduri europene se va putea dezvolta sub toate aspectele, ducând, totodată, la crearea locurilor de muncă bine plătite care să ne țină tinerii acasă și nu numai.

Atât eu, cât şi consilierii mei suntem la dispoziţia potenţialilor beneficiari şi a  autorităţilor publice locale pentru orice informaţii suplimentare şi necesare în sensul celor descrise anterior, astfel încât oportunităţile de finanţare să fie fructificate la maximum în interesul comunităţilor locale.