Democrat-liberalii întârzie cu nominalizarea viitorului prefect de Bihor. Dacă iniţial susţineau că până la mijlocul acestei săptămâni vor putea să-l anunţe pe cel care-i va lua locul lui Mircea Ghitea în fruntea Instituţiei Prefectului, liderii PD-L Bihor au decis să mai amâne "evenimentul". Poate se vor decide totuşi, azi, în şedinţa Biroului Permanent Judeţean.

Potrivit legislaţiei încă în vigoare, funcţia de prefect este apolitică, iar numirea noilor ocupanţi ai fotoliilor de reprezentanţi ai Guvernului în teritoriu ar trebui făcută doar de către premier şi nu pe considerente politice. Cu toate acestea, democrat-liberalii şi social-democraţii şi-au împărţit frăţeşte funcţiile de prefect, sarcina nominalizării persoanei care va ocupa aceste fotolii revenindu-le filialelor judeţene din care vor proveni aceştia. Această funcţie este importantă în condiţiile în care verifică legalitatea tuturor actelor administrative ale Consiliului Judeţean, ale consiliilor locale şi ale primarilor din judeţ. Prefectul are dreptul să avizeze proiectele de buget şi situaţiile financiare ale serviciilor publice deconcentrate şi să propună sancţionarea conducătorilor acestor servicii. De asemenea, miniştrii şi conducătorii celorlalte organe ale administraţiei publice centrale din subordinea Guvernului pot delega prefectului unele atribuţii de conducere şi control cu privire la activitatea serviciilor publice deconcentrate din subordine. Potrivit Legii 161/2003, funcţiile de prefect şi subprefect sunt incompatibile cu calitatea de deputat sau senator, cu funcţia de primar şi viceprimar, consilier local sau consilier judeţean. De asemenea, aceştia nu pot deţine o funcţie de reprezentare profesională salarizată în cadrul organizaţiilor cu scop comercial şi nici funcţia de preşedinte, vicepreşedinte, director general, director, administrator, membru al consiliului de administraţie sau cenzor la societăţile comerciale, inclusiv băncile sau alte instituţii de credit, societăţile de asigurare şi cele financiare, precum şi la instituţiile publice. Alte funcţii care sunt incompatibile cu cele de prefect şi subprefect sunt: preşedinte sau de secretar al adunărilor generale ale acţionarilor sau asociaţilor la societăţile comerciale, reprezentant al statului în adunările generale ale societăţilor comerciale, manager sau membru al consiliilor de administraţie ale regiilor autonome, companiilor şi societăţilor naţionale, comerciant persoană fizică, membru al unui grup de interes economic.

Pe de altă parte, tot potrivit actualei legislaţii, prefecţii şi subprefecţii trebuie să îndeplinească unele condiţii, cum ar fi: să aibă studii superioare universitare şi să fi absolvit programele de formare profesională specializate pentru ocuparea unei funcţii publice, sau să fi exercitat un mandat complet de parlamentar, ori să aibă o vechime în administraţia publică de minimum cinci ani.