O alianţă numai cu UDMR este insuficientă atât pentru Uniunea PSD+PSD, cât şi pentru Alianţa D.A. PNL-PD pentru a obţine majoritatea absolută în Senat şi în Camera Deputaţilor, Uniunea având nevoie să mai atragă doi senatori şi 13 deputaţi, în timp ce Alianţa 10 senatori şi 33 de deputaţi. Primele scenarii şi-au făcut apariţia Majoritatea absolută în Camera Deputaţilor este de 167 de voturi şi în Senat de 69 de voturi, aceasta fiind necesară pentru adoptarea legilor organice şi pentru ca Guvernul susţinut de majoritatea parlamentară să nu aibă surprize la o eventuală moţiune de cenzură. În urma atribuirii mandatelor de către BEC, la Camera Deputaţilor, unde sunt 314 mandate şi 18 locuri pentru minorităţile naţionale (în total 332 de mandate), situaţia este următoarea: Uniunea PSD+PUR - 132 mandate (39,7%), Alianţa PNL-PD - 112 mandate (33,7%), PRM - 48 mandate (14,4%), UDMR - 22 mandate (6,7%). La Senat, din 137 mandate, PSD+PUR are 57 (41,6%), Alianţa D.A. - 49 mandate (35,7%), PRM - 21 mandate (15,3%), UDMR - 10 mandate (7,2%). Dacă la Camera Deputaţilor Uniunea PSD+PUR ar atrage de partea sa 13 din cei 18 deputaţi ai minorităţilor naţionale altele decât cea maghiară, ar obţine împreună cu UDMR majoritatea absolută de 167 de deputaţi. Alianţa PNL-PD, împreună cu UDMR, nu ar obţine majoritatea nici cu sprijinul grupului minorităţilor naţionale, ajungând la doar 152 de mandate. La Senat, în lipsa unui grup al minorităţilor, o ipoteză ar fi ca, după validarea mandatelor, unii parlamentari PRM sau chiar ai Alianţei să fie convinşi să treacă de partea Uniunii PSD+PUR, având în vedere că Uniunea mai are nevoie de doi senatori pentru obţinerea majorităţii. Aceeaşi variantă este posibilă şi la Camera Deputaţilor, dacă Uniunea PSD+PUR şi UDMR nu obţin sprijinul a cel puţin 13 deputaţi din grupul minorităţilor. Aceste ipoteze de formare a majorităţii prin migraţia parlamentarilor sunt puţin probabile în cazul unei înţelegeri a Alianţei D.A. cu UDMR, deoarece au nevoie de o migraţie masivă de parlamentari de la Uniunea PSD+PUR sau de la PRM. PRM, un jolly-joker pentru majoritatea parlamentară Atât Uniunea PSD+PUR, cât şi Alianţa D.A. au exclus până acum o alianţă cu PRM pentru formarea majorităţii. PRM deţine grupuri mult mai consistente decât UDMR în ambele Camere ale Parlamentului, având 48 de deputaţi şi 28 de senatori. Oricare din cei doi poli care ar opta să se alieze la nivel parlamentar cu PRM ar putea forma mult mai uşor majoritatea parlamentară. Mai mult decât atât, există posibilitatea ca PRM să susţină viitorul Guvern doar din Parlament, pentru a evita o reacţie externă negativă. Astfel, Uniunea PSD+PUR ar deţine împreună cu PRM o majoritate confortabilă de 180 de deputaţi şi 78 de senatori, în timp ce Alianţa D.A. împreună cu PRM ar avea 160 de deputaţi şi ar mai avea nevoie de doar şapte voturi de la minorităţi, iar la Senat această ultimă formulă ar avea 70 de voturi, cu un vot în plus peste majoritatea absolută. O colaborare între Alianţa D.A. şi PRM este singura formulă în care Uniunea PSD+PUR ar ajunge în opoziţie. De remarcat că PRM are o lungă experienţă de colaborare tacită cu PSD în Parlament în legislaturile trecute, chiar şi în condiţiile în care social-democraţii aveau un protocol cu UDMR. După alegeri, UDMR vrea să intre la guvernare, dar chiar şi în acest caz PRM ar putea sprijini punctual în funcţie de interese, anumite legi propuse de Guvern. De aceea, nu este exclusă posibilitatea ca un guvern minoritar să obţină învestitura în Parlament. Alianţa DA-PRM, cea mai solidă opoziţie Pe de altă parte, o opoziţie PRM-Alianţa D.A., cu un cumul de 160 de deputaţi şi 70 de senatori, ar fi o forţă politică considerabilă care ar putea bloca lucrările Parlamentului şi ar putea antrena uşor căderea Guvernului, având nevoie doar de încă cinci voturi pentru a adopta o moţiune de cenzură. În plus, PRM poate înclina balanţa cu doar câţiva parlamentari, la dezbaterea fiecărei legi acest partid având posibilitatea să-şi impună un punct de vedere. Trecerea UDMR în opoziţie împreună cu Alianţa D.A. nu ar însemna o forţă asemănătoare, ipoteza fiind improbabilă deoarece Uniunea PSD+PUR ar avea un guvern minoritar sprijinit doar de PRM, la fel ca în perioada 1992-1996. În Parlament vor intra două alianţe şi două formaţiuni politice, dar, de fapt, este vorba de şase partide - PSD, PUR, PNL, PD, UDMR, PRM - care, pe parcursul legislaturii, pot constitui grupuri parlamentare separate, ceea ce ar putea conduce şi la alte formule de majoritate şi, respectiv, de opoziţie. Stabilitatea viitorului guvern va depinde de preşedintele care va fi ales, dar şi de jocurile politice ulterioare - noi alianţe, migrări de parlamentari, interese personale şi de partid, care pot provoca răsturnări de situaţie în Parlament. În plus, procesul de integrare în UE şi situaţia socială ar putea marca aceste evoluţii.