După lupte seculare, hai la secţia de votare! La doi ani de la promisiunea făcută de PSD şi după un an de dezbateri şi amânări, revizuirea Constituţiei a fost aprobată de Parlament, întreaga clasă politică, cu excepţia PRM, fiind de acord cu noul text al legii fundamentale, rezultat în urma unor ample negocieri, discuţii şi consultări. Reprezentanţii partidelor parlamentare au evidenţiat necesitatea revizuirii actului fundamental din 1991, pentru a fi adaptat la cerinţele actuale, în perspectiva aderării României la UE. În afară de acestă modificare importantă, partidele au dorit să aducă şi alte modificări Constituţiei, dar numai asupra unora dintre ele au căzut de acord. Principalele modificări aduse Constituiei se referă la prelungirea mandatului preşedintelui României de la 4 la 5 ani, la garantarea proprietăţii private, nu doar ocrotirea ei, la faptul că arestarea preventivă şi percheziţia nu va putea fi decisă decât de judecător şi nu de procuror şi la competenţe diferite ale celor două Camere ale Parlamentului. Potrivit noii Constituţii, cetăţenii străini şi apatrizii vor avea posibilitatea de a dobândi dreptul de proprietate privată asupra terenurilor, dar numai în condiţiile rezultate din aderarea României la UE. De asemenea, noua Constituţie mai cuprinde o serie de prevederi legate de aderarea la Uniunea Europeană şi la Alianţa Nord-Atlantică. Aderarea la tratatele constitutive ale UE se va face prin lege adoptată de Parlament în sedinţă comună, cu o majoritate de doua treimi, la fel şi aderarea la NATO. Ca urmare a aderării la UE, prevederile din tratat şi din reglemantările derivate, care au caracter obligatoriu, vor avea prioritate faţă de dispoziţiile contrare din legile interne. Noua Constituţie nu va mai stipula caracterul obligatoriu al serviciului militar, acest lucru urmând să fie stabilit printr-o lege organică, dar stabileşte vârsta de încorporare între 20 şi 35 de ani. Persoanele care vor candida pentru funcţiile de senator şi deputat vor trebui să aibă vârsta minimă de 33 de ani şi, respectiv, 23 de ani, iar pentru postul de preşedinte al României vârsta minimă este de 35 de ani. În urma revizuirii Constituţiei au rămas nerezolvate mai multe probleme, deoarece partidele parlamentare nu au ajuns la un consens. Astfel, problema migraţiei parlamentare nu a fost soluţionată şi nici cea a micşorării numărului de parlamentari. Procedura de dizolvare a Parlamentului nu a putut nici ea să fie modificată la propunerea PSD, deoarece partidele de opoziţie s-au temut, la un moment dat, că acesta reprezintă o cale spre organizarea alegerilor anticipate, având în vedere opţiunea de atunci a premierului Adrian Năstase pentru anticipate. În privinţa imunităţii parlamentare, deputaţii şi senatorii se vor bucura, în continuare, de acest privilegiu în sensul că nu pot fi percheziţionaţi, reţinuţi sau arestaţi fără încuviinţarea Camerei din care fac parte. Parlamentarii vor putea fi urmăriţi penal şi trimişi în judecată pentru fapte care nu au legătură cu opiniile politice şi numai de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, care va fi înfiinţată prin noua Constituţie. În prezent, parlamentarii se bucurau de imunitate pentru orice faptă, fiind necesar acordul Camerei din fac parte pentru începerea urmăririi penale chiar şi în cazul unui accident rutier. După ce au fost adoptate în Parlament, noile prevederi ale Constituţiei trebuie să fie făcute cunoscute cetăţenilor pentru ca aceştia să ştie ce votează la referendumul din 19 octombrie, în urma căruia noua Constituţie va intra în vigoare doar dacă va fi votată de majoritatea cetăţenilor, iar la referendum trebuie să fie prezente jumătate plus unu dintre persoanele înscrise în listele electorale. Dacă prima Constituţie aprobată după Revoluţie a "trăit" 12 ani, este posibil ca noua lege fundamentală să aibă doar patru ani de viaţă, deoarece va trebui din nou modificată odată cu integrarea României în UE.