Preşedintele Ion Iliescu va face o vizită oficială în Federaţia Rusă, în perioada 3-5 iulie, pentru a semna, împreună cu omologul său Vladimir Putin, Tratatul politic de bază între cele două state. Convorbirile între cei doi şefi de stat vor avea loc, vineri, la Kremlin. Ion Iliescu şi Vladimir Putin vor semna apoi Tratatul privind relaţiile prieteneşti şi de cooperare între România şi Federaţia Rusă, iar miniştrii de Externe român şi rus vor semna Declaraţia prin care este condamnat Pactul Ribbentrop-Molotov şi se creează mecanismul pentru soluţionarea problemei tezaurului României. Ion Iliescu va avea, la Moscova, întâlniri cu primul-ministru rus, cu ministrul de Externe şi cu preşedintele Dumei de Stat. UN PAS CU DREPTUL... INTERNAŢIONAL Tratatul privind relaţiile prieteneşti şi de cooperare între România şi Federaţia Rusă pune bazele cooperării bilaterale româno-ruse în toate domeniile. În preambulul Tratatului sunt reflectate obiectivele relaţiei bilaterale româno-ruse: realizarea unei politici active, orientate spre viitor, de prietenie şi colaborare, bazată pe egalitate, parteneriat, încredere şi avantaj reciproc în toate domeniile; fundamentarea acesteia pe principiile general cunoscute ale dreptului internaţional, înscrise în cele mai relevante documente internaţionale; ancorarea relaţiei la contextul istorico-politic actual, atât pe plan intern, în România şi Federaţia Rusă, cât şi în plan european. Documentul cuprinde prevederi standard în privinţa cooperării dintre cele două state, având la bază principiile dreptului internaţional. Astfel, articolul 1 afirmă drepturile inalienabile ale statelor, inclusiv dreptul de a-şi alege mijloacele de asigurare a propriei securităţi, iar articolul 2 prevede inadmisibilitatea folosirii forţei sau ameninţării cu forţa împotriva integrităţii teritoriale sau a independenţei politice a celor două state, ori în alt mod contrar dreptului internaţional. Articolul 3 conţine prevederi cu o importanţă particulară în contextul obiectivului României de integrare euro-atlantică. Acesta reafirmă expres "dreptul statelor de a fi libere să îşi aleagă sau să îşi schimbe angajamentele de securitate, inclusiv tratatele de alianţă", ceea ce confirmă faptul că partea rusă consideră opţiunea euro-atlantică a României ca fiind un drept suveran inatacabil. Părţile reafirmă, totodată, hotărîrea de a favoriza dezvoltarea procesului de integrare europeană. UN DECENIU DE PRIETENIE ŞI COOPERARE Tratatul pune bazele cooperării în diverse domenii: colaborarea în vederea dezarmării şi a reducerii înarmărilor, în combaterea criminalităţii organizate şi în domenii precum cel juridic, economic, ştiinţific, cultural, informaţional, al protecţiei mediului; strângerea cooperării în cadrul organizaţiilor internaţionale, inclusiv în ceea ce priveşte îndeplinirea angajamentelor asumate în cadrul respectivelor organizaţii; favorizarea contactelor la diverse niveluri - Parlamente, Ministerele de Externe, administraţii locale, organizaţii neguvernamentale şi cetăţeni. O atenţie deosebită este acordată sprijinirii extinderii relaţiilor economice şi comerciale, inclusiv în domeniul energetic, al combustibililor şi materiilor prime, al transporturilor, bancar şi agricol. Tratatul conţine şi prevederi exprese în ceea ce priveşte asigurarea drepturilor persoanelor aparţinând minorităţii române din Federaţia Rusă şi a celor aparţinând minorităţii ruse din România, "indiferent de apelativul folosit în privinţa lor în societate" şi de regiunile în care locuiesc în cele două state. Tratatul este încheiat pe o perioadă de 10 ani, putând fi prelungit automat pe noi perioade succesive de câte 5 ani. Semnarea Tratatului politic de bază între România şi Federaţia Rusă nu reprezintă un scop în sine, ci un instrument de cooperare, susţin oficialii români. Documentul creează premisele unei relaţii politice caracterizate prin predictibilitate şi constanţă, precum şi ale cooperării în variate domenii, mai ales în cel economic. PE URMELE TEZAURULUI ROMÂNESC Declaraţia pe care o vor semna cei doi miniştri de Externe cuprinde prevederi referitoare la aspectele sensibile ale relaţiilor bilaterale: condamnarea Pactului Ribbentrop-Molotov şi crearea mecanismului pentru soluţionarea problemei tezaurului României. Prin evocarea Pactului Ribbentrop-Molotov s-a urmărit condamnarea sa morală şi nu producerea unor efecte pe planul dreptului internaţional, având în vedere angajamentele asumate de România în acest domeniu. Oficialii de la Bucureşti ţin să sublinieze că România nu doreşte şi nu are nici un fel de porniri să revendice anumite teritorii. Condamnarea, în paralel, a participării României la cel de al doilea război mondial de partea Germaniei hitleriste are loc în contextul preocupărilor actuale pe plan internaţional de condamnare a regimurilor otalitare şi a manifestărilor acestora. În privinţa tezaurului României depus la Moscova în anii 1916-1917, Declaraţia prevede constituirea unei comisii mixte, de interes public, investită de cele două părţi cu autoritatea necesară, care va investiga problema tezaurului românesc în vederea identificării de soluţii reciproc acceptabile. Declaraţia nu prevede nici până când trebuie constituită comisia şi nici termenul până la care aceasta trebuie să ajungă la un rezultat. Răspunsul pe care membrii comisiei vor trebui să-l dea este dacă "a existat" sau dacă "există" tezaurul românesc la Moscova. Includerea în Declaraţie a prevederilor ce creează mecanismul pentru soluţionarea problemei tezaurului României poate fi considerată o reuşită pentru diplomaţia românească, reflectând voinţa politică a Rusiei de a coopera în această problemă. FORUMUL DE AFACERI, CALEA MARILOR PREFACERI Vizita preşedintelui Iliescu în Federaţia Rusă şi semnarea Tratatului politic de bază între cele două ţări vor reprezenta un moment important, considerat drept semnalul relansării relaţiilor bilaterale în toate domeniile. Este de aşteptat ca aceste acţiuni politice să aibă ecou şi în comunitatea oamenilor de afaceri din cele două ţări. De altfel, şeful statului român va fi însoţit la Moscova de aproximativ 250 de oameni de afaceri care vor participa la lucrările Forumului de afaceri româno-rus, existând semnale că şi din partea rusă interesul pentru relaţii economice cu România este mare. Şeful statului va inaugura, sâmbătă, Consulatul general al României din Sankt Petersburg, al cărui principal scop este tocmai dezvoltarea relaţiilor economice. Consul interimar (până la numirea unui consul general) va fi Ilie Ivan. La Moscova, Ion Iliescu îşi va lansa varianta în limba rusă a cărţii "Renaşterea speranţei", iar la sediul Ambasadei României în Federaţia Rusă va avea o întâlnire cu foştii săi colegi de la Institutul Energetic din Moscova. Delegaţia României se va deplasa la Moscova cu trei avioane: aeronava prezidenţială la bordul căreia se vor afla şeful statului şi oficialii care îl vor însoţi, oamenii de afaceri cu un avion, iar jurnaliştii într-un alt avion.