Un Tratat de la Lisabona cu un viitor nesigur, o ambiţie climatică fragilizată de recesiune şi o criză financiară care pune la încercare coeziunea europeană: iată tot atâtea provocări pentru Suedia, care va prelua, de la 1 iulie, preşedinţia semestrială a Celor 27.

Pragmatismul şi experienţa care-l caracterizează pe premierul conservator suedez, Fredrik Reinfeldt, vor fi indispensabile pentru a întoarce pagina unei preşedinţii cehe dezorganizate şi slăbite de căderea guvernului Topolanek. Înainte ca norii să se adune asupra preşedinţiei lor, foaia de parcurs a suedezilor era deja stabilită: organizarea cu succes a summitului de la Copenhaga ce va avea loc în decembrie 2009, în Danemarca. Cu ocazia acestei reuniuni internaţionale, Uniunea Europeană (UE) doreşte să joace un rol dinamizator pentru semnarea unui nou tratat de luptă împotriva schimbărilor climatice, care îl va înlocui pe cel de la Kyoto. Obiectivul devine confuz pe măsură ce criza se adânceşte. Statele Unite şi ţările emergente, precum China, India şi Brazilia, nu împărtăşesc acest stadiu de voluntarism al europenilor. În afară de criză, preşedinţia suedeză riscă să fie dezavantajată de incertitudinile instituţionale, instalarea noului Parlament European (PE) şi sfârşitul mandatului Comisiei Europene. Fredrik Reinfeldt se teme de un fel de "vid de putere" dacă ar întârzia realegerea lui José Manuel Barroso în fruntea executivului european. Cei 27 de şefi de stat şi de guvern au susţinut principiul numirii acestuia cu ocazia Consiliului European de vară din 18-19 iunie. PE ar putea respinge confirmarea din iulie a singurului candidat în cursă, susţinut de conservatori, printre care şi Reinfeldt, dar pe care stânga îl contestă. În cazul amânării votului la sesiunea inaugurală, realegerea efectivă a lui Barroso ar putea să nu se producă înainte de un al doilea referendum privind Tratatul de la Lisabona în Irlanda. Conform garanţiilor prezentate de Dublin la ultimul Consiliu European, consultarea ar putea fi organizată la începutul lui octombrie, mai precis pe 2, potrivit presei irlandeze.
La un an după prima victorie a lui ''Nu'', ''Da-ul'' este în fruntea sondajelor. Dacă va fi ratificat, preşedinţia suedeză va dispune de puţin timp pentru a asigura, înainte de începutul anului viitor, aplicarea tratatului destinat să îmbunătăţească funcţionarea Uniunii. Alegerea preşedintelui stabil al Consiliului şi a Înaltului reprezentant pentru afacerile externe va genera negocieri delicate, nicio candidatură "firească" nefiind încă identificată.
Fiecare preşedinţie semestrială are ideile ei fixe, scrie Le Monde. După Uniunea pentru Mediterana pe care francezii cu greu o menţin, şi Parteneriatul Estic drag cehilor, suedezii vor să lanseze "strategia pentru Marea Baltică". Deşi în favoarea unei extinderi a UE, preşedinţia suedeză va aborda cu mare atenţie negocierile de aderare cu Turcia. Ar putea fi deschise două noi capitole, dar Stockholm-ul a constatat, în ultimele săptămâni, că problema a devenit foarte sensibilă la Paris şi la Berlin.

În plus, preşedinţia suedeză nu este la adăpostul niciunei crize internaţionale şi nici a unui nou episod al "războiului gazului" între Rusia şi Ucraina. Moscova acuză Kievul că nu plăteşte facturile la gaze. O reuniune este prevăzută luni, 29 iunie, la Bruxelles, pentru a încerca o detensionare a unui dosar considerat de mare risc.