Creştinii ortodoxi din Tinca au participat în „Duminica mironosiţelor" la un eveniment unic în viaţa localităţii - sfinţirea capelei comunale din incinta cimitirului ortodox, de la intrarea în localitate, dinspre Oradea.

Sărbătoarea Învierii Domnului Iisus Hristos pentru credincioşii din zona oraşului Milano a avut o însemnătate şi un fast particular, având în vedere faptul că actele liturgice ce s-au săvârşit au avut loc în noua biserică românească, S. Nicolao.

Născut din părinţi creştini, în Capadochia, vestitul Mucenic Gheorghe a trăit în vremea împărăţiei lui Diocleţian. Rămas orfan de tată s-a mutat cu mama sa în Palestina.

Ieri, în zi frumoasă de sărbătoare, credincioşii au luat din nou calea lăcaşurilor de cult pentru a se ruga. La Biserica "Izvorul Tămăduirii", din Oradea, situată în incinta Spitalului Clinic Judeţean Staţionar II, oamenii au venit încă de dimineaţă pentru a asista la slujba religioasă.

Lumina şi bucuria copiilor din învăţământul special şi special integrat s-au simţit din plin în jurul Praznicului Împărătesc al Învierii Domnului, cu ocazia Festivalului Pascal „Lumina Învierii" de la Grupul Şcolar "George Bariţiu" din Oradea.

Două sunt activităţile culturale organizate în mod tradiţional la Beiuş în Săptămâna Mare: târgul meşterilor populari şi concursul de bătut toaca din faţa bisericii Sf. Dimitrie.

După ce au ţinut postul Sfintelor Paşti, credincioşii s-au spovedit şi s-au împărtăşit, iar în Noaptea Învierii, au venit, cu mic cu mare, la biserică, pentru a primi Lumină Sfântă.

Între Joia Mare şi noaptea Învierii, sunetul clopotelor este înlocuit complet cu sunetul toacei. Montată în curţile bisericilor, ea este bătută până în noaptea Învierii, loviturile de ciocan amintind de bătutul cuielor în mâinile şi picioarele lui Iisus Hristos la răstignirea sa pe Muntele Golgota.

Episcopul greco-catolic de Oradea, Virgil Bercea, a spălat ieri picioarele a 12 bărbaţi, rememorând, astfel, gestul smerit al lui Iisus de acum 2000 de ani.

Evreii sărbătoresc, în aceste zile, Pesach-ul (Paştele iudaic), care marchează eliberarea poporului evreu din robia egipteană, de acum aproximativ 3.500 de ani, şi formarea sa ca o naţiune bine definită din punct de vedere religios, prin primirea Legilor după care trebuie să se organizeze şi să existe.