Începând de astăzi, după Sfânta Liturghie, în jurul bisericilor începe să răsune toaca, care va înlocui glasul clopotelor până în Noaptea Învierii. Toaca este confecţionată dintr-o scândură lungă de lemn sau din metal şi se bate într-un anume ritm cu unul sau două ciocănele. Loviturile de ciocan amintesc de bătutul cuielor în mâinile şi picioarele lui Iisus Hristos la răstiginirea sa pe Muntele Golgota.
Se apropie sărbătoarea evreilor, Pesah. De aceea, încă de dimineaţă, Iisus îi trimite pe Petru şi pe Ioan să pregătească locul unde avea să mănânce Paştele.
Aşadar, marţi a fost ziua în care Iisus a ţinut ultima predică în faţa mulţimii. Miercurea ne apropie deja de Sfintele Paşti prin pildele păcătoasei şi cea a lui Iuda.
Sfintele Paşti şi Naşterea Domnului sunt cele două mari praznice împărăteşti sărbătorite în întreaga lume creştină. De la începuturile creştinismului însă, Paştile au fost serbate diferit atât în ce priveşte data, cât şi modul de celebrare. În primele secole creştinii din Asia Mică au celebrat evenimentul de două ori în acelaşi an: o dată Paştile Crucii (moartea lui Hristos) apoi Paştile Învierii, după două zile. Aceşti creştini sărbătoreau Paştile odată cu evreii, după calendarul iudaic pe 14 Nisan. Alţi creştini ţineau sărbătoarea întotdeauna duminica, în cadrul săptămânii azimilor iudaice. Cei mai mulţi creştini din Egipt, Grecia şi Europa au comemorat moartea lui Hristos în vinerea cea mai apropiată după calendarul evreiesc de 14 Nisan, numită Paştile Crucii, iar Învierea, în duminica următoare după această dată.
Peste noapte, Iisus s-a odihnit printre prietenii Săi din Betania. În zorii zilei, se întoarce în Ierusalim, unde-L aştepta ura fariseilor, saducheilor şi cărturarilor.
Ieri, întreaga creştinătate a sărbătorit Intrarea lui Iisus în Ierusalim, acolo unde lumea striga: "Osana celui Preaînalt". Dar ştim că acest triumf este scurt, pentru că împăratul, care ieri era aclamat, în această săptămână va călători pe drumul calvarului, spre Golgota, spre cruce şi spre mormânt. Suntem, aşadar, în Săptămâna Mare, este luni dimineaţa, iar Ierusalimul parcă doarme.
Intrarea Mântuitorului Iisus Hristos în Ierusalim constituie o ultimă etapă din actul operei Sale mântuitoare prin care şi-a manifestat iubirea faţă de oameni. Sfintele Evanghelii ne arată că Mântuitorul Se îndrepta spre Ierusalim înainte de Patimi, fiind pe deplin conştient de ce-L aşteaptă acolo, prevenindu-i pe ucenicii Săi că va fi dat în mâinile păgânilor, care-L vor batjocori şi-L vor omorî, dar că a treia zi va învia ( Matei, 16,21).
"Bucură-te, ceea ce eşti plină de har, Domnul este cu tine. Binecuvântată eşti tu între femei". Aşa i s-a înfăţişat Arhanghelul Gavriil Sfintei Fecioare Maria, Născătoarea de Dumnezeu, când timpurile s-au împlinit. Astfel, în cinstea acestui moment misterios, creştinii sărbătoresc astăzi Buna Vestire. La această dată, biserica acordă dezlegare la peşte, prima din Postul Paştelui.
Creştinii ortodocşi şi greco-catolici intră în Postul Paştelui sau Postul Mare, care va ţine până în 3 aprilie, inclusiv, fiind unul dintre cele mai restrictive posturi de peste an.
