Cel mai mare eveniment petrecut pe suprafaţa pământului a fost moartea şi învierea Domnului Isus Hristos. Acum când prăznuim marele praznic al Paştelor, nu putem să nu ne aruncăm privirea spre crucea Golgotei, unde Isus, la a cărui naştere au cântat îngerii de bucurie, a fost supus celor mai condamnabile batjocuri şi chinuri.

Domnul şi Mântuitorul nostru Iisus Hristos de pe lemnul Crucii şi-a îndreptat privirea spre cei care-L înconjurau în cele din urmă clipe ale vieţii Sale, înainte de a-şi da duhul pe lemnul Crucii, şi spre Părintele Ceresc pe care l-a rugat cu blândeţe: "Părinte, iartă-le lor, că nu ştiu ce fac!".

Din mila lui Dumnezeu episcop al Sfintei Episcopii Ortodoxe Române a Oradiei, iubitului cler, cinului monahal şi întregului popor dreptcredincios din binecuvântatul pământ strămoşesc al Bihorului şi Crişanei, har, pace şi bucurie de la Dumnezeu Tatăl şi de la Domnul nostru Iisus Hristos, în Duhul Sfânt, iar de la noi părintească dragoste şi preţuire netrecătoare!

Peste noapte, Iisus s-a odihnit printre prietenii Săi din Betania. În zorii zilei, se întoarce în Ierusalim, unde-L aştepta ura fariseilor, saducheilor şi cărturarilor. Se îndreaptă spre templu şi vorbeşte poporului despre pilda celor zece fecioare - Matei 25, 1-13, îndemnând poporul la veghe, căci "nu ştiţi nici ziua, nici ceasul în care va veni Fiul Omului".